Stiri

Romania nu are un regim fiscal favorabil, in ciuda impozitului scazut pe venitul global

Publicat la data de 2008-11-13

 

KPMG a realizat un studiu transfrontalier in care sunt analizate nivelele cotelor de impozit pe veniturile personale pentru perioada 2003-2008. Raportul acopera situatia din 87 de tari, concentrindu-se pe nivelul maxim de impozit personal platit.

 

Concluzii:

Cotele de impozit pe veniturile personale au scazut la nivel global cu o medie de 2,5 de puncte procentuale in ultimii sase ani.

Valoarea medie a cotele maxime de impozit pe venit

. in 2003: 31,3%

. in 2008: 28,8%

 

Din cele 87 de state in care a avut loc studiul, 33 au redus impozitele personale in ultimii sase ani. Doar 7 state le-au crescut.

Cu toate acestea, contribuabilii din Uniunea Europeana inca platesc taxe la cele mai ridicate cote.

Valoarea medie a cotele maxime de impozit pe venit

. in Europa: 36,4%

. in zona Asia-Pacific: 34,6%

. in America Latina: 26,9%

 

Intre statele membre ale UE exista variatii semnificative.

. Cele mai ridicate cote de impozit din lume sunt suportate de locuitorii Danemarcei, cu o cota maxima de 59% (neschimbata in intreaga perioada 2003-2008)

. Suedia: 55% (57% inainte de 2007)

. Olanda: 52% (neschimbata intreaga perioada studiata)

. Germania: 45% (48,5%)

. Franta: 40% din 2007 (48,1% in 2003)

 

Noile state membre din Europa Centrala si de Est (cele care au aderat dupa 2004) au cote mult reduse fata de celelalte state membre.

O parte dintre ele au cote unice, hotarare cu un impact major, ce a stimulat cresterea economica in cele mai multe cazuri.

. Romania a inlocuit in 2005 sistemul progresiv in care cota maxima era de 40% cu o cota unica de 16%. In 2007, aceasta era cea mai mica cota din UE.

. Bulgaria a urmat exemplul in 2008, stabilind o cota unica de 10%, iar recent si Republica Ceha, unde s-a introdus o cota de 15%.

Si alte state din regiune au inlocuit sistemul progresiv cu un sistem bazat pe cota unica:

. Estonia a redus cotele de impozit de la 26% in 2003 la o cota unica de 21% in 2008.

. Slovacia a trecut de la 38% la cota unica de 19%.

. Lituania a implementat deja doua reduceri, una de 6 puncte procentuale, in 2007, ajungand la 27% si cealalta de 3 puncte procentuale, pana la un nivel de 24% in 2008.

 

Cresterea mobilitatii fortei de munca a fortat guvernele sa concureze in privinta impozitelor pe venit.

Pe fondul reducerii cotelor de impozit pe veniturile personale, bugetele nationale se indestuleaza prin cresterea impozitelor indirecte.

"Dat fiind faptul ca in multe tari proportia averii nationale colectata de catre stat este fie constanta, fie in crestere la nivelul ultimilor cinci ani, scaderea cotelor de impozit pe veniturile persoanele si a companiilor ridica intrebari legate de modul in care guvernele reusesc totusi sa stranga fonduri suficiente. Noi credem ca raspunsul se regaseste in cresterea impozitelor indirecte, prin taxa pe valoare adaugata, taxe pe bunuri si servicii, taxe vamale si onorarii pentru anumite servicii specifice. Noi nu prevedem o perioada in care impozitul pe venit va scadea intr-atat incat sa devina irelevant pentru persoanele care se muta dintr-o tara in alta. Insa, este foarte posibil ca nivelul relativ al impozitelor indirecte sa inceapa sa aiba un rol mult mai important in deciziile oamenilor privind locul in care vor lucra", a aratat Patrick Leonard, partener in cadrul Departamentului de Taxe al KPMG Romania.

 

Expertii KPMG Romania au analizat situatia fiscalitatii in tara noastra, dincolo de nivelul scazut al impozitului pe venit

 

. Romania ramane competitiva cu cota unica de 16%, care insa nu mai este cea mai redusa din UE.

Patrick Leonard: "Cota unica de 16% a avut un mare succes in a relansa cresterea economica din Romania, nu numai pentru ca a oferit cetatenilor putere de cumparare crescuta, dar si pentru ca a facut mai putin costisitor pentru companii sa angajeze directori de top. Romania are o cota de impozit foarte competitiva si pentru profiturile companiilor, ceea ce a contribuit la atragerea investitiilor. Cu toate acestea, dupa cum arata acest studiu, competitia in domeniul fiscal este un fenomen in crestere, in special intre tarile din aceeasi regiune, si in consecinta, guvernele trebuie sa fie in permanenta la curent cu nivelul de dezvoltare al statelor vecine. In cadrul UE, acest lucru este cu atat mai important cu cat Piata Unica permite indivizilor si companiilor sa activeze in afara granitelor nationale."

 

. Un regim fiscal favorabil consta in ceva mai mult decat cota impozitului pe venit.

Niculae Done, partener in cadrul Departamentului de Taxe al KPMG Romania: "O cota scazuta a impozitului pe venit poate fi compensata de alti factori, cum ar fi impozitele indirecte. In Romania, sistemul fiscal este inca complicat, cu schimbari dese, care descurajeaza investitorii. Aceasta inseamna ca se pierde mult timp cu administrarea fiscala, ceea ce implica o reducere a resurselor umane si materiale disponibile activitatilor productive. Acest lucru contribuie in mod indirect la povara fiscala, deoarece costurile de conformitate sunt mari. De aceea, guvernul trebuie sa contribuie, in continuare, la succesul cotei unice si sa imbunatateasca claritatea si stabilitatea legislatiei fiscale."

 

. Chiar daca cota unica de 16% aplicabila veniturilor persoanelor fizice este atractiva, alte taxe sunt foarte ridicate.

Valentin Tic, partener in cadrul KPMG Romania: "Impozitul pe cladiri este de cateva ori mai mare decat in tarile vecine, iar acest lucru poate fi descurajator pentru afaceri. Este adevarat ca exista anumite exceptii pentru marii investitori, dar acestea sunt acordate de autoritatile locale si pot fi arbitrare. Asadar, lipsa de transparenta poate fi de asemenea o problema pentru sistemul fiscal din Romania."

 

. Companiile iau in considerare si alti factori inainte de a decide daca investesc sau nu intr-o anumita tara, pe langa cotele de impozit.

Patrick Leonard: "Investitorii analizeaza si cat de eficient folosesc institutiile statului banii colectati din impozite si contributii sociale. Ar putea sa ia in considerare chiar si gradul de utilizare eficienta a fondurilor cu scopul de a furniza infrastructura de calitate si servicii publice care sa contribuie la starea generala de bunastare a economiei. Astfel ca investitorii se intreaba in procesul decizional daca in general contribuabilii (atat indivizii, cat si companiile) obtin valoare in schimbul banilor, ceea ce ar putea fi mai important decat nivelul impozitului propriu-zis."

 

(Sursa: KPMG)

mmpr

Banat Business: e–Revista afacerii tale