Stiri

Timisul sta bine la export in 2010, dar bunastarea se mai lasa asteptata

Publicat la data de 2011-01-11

 

In primele 9 luni din 2010, Timisul a realizat 8,2% din totalul exporturilor romanesti, avand o balanta comerciala excedentara, in conditiile in care detine o pondere de 6,12% din totalul importurilor.

Timisul realizeaza 57,75% din exporturile Regiunii Vest, urmat de Arad, ce asigura 31,14% din exporturile regionale.

Judetul Timis ocupa locul al 3-lea in topul national al exportatorilor atat pe luna septembrie, cat si pe primele 9 luni din 2010, la mare distanta dupa Bucuresti, dar in competitie stransa cu Argesul, unde isi are sediul marele exportator Dacia Renault.

Timisul a inregistrat si a treia crestere a valorii exportate in primele 9 luni din anul trecut fata de aceeasi perioada din 2009, dupa Cluj si Arges.

Clujul, prin investitia Nokia, se situeaza pe locul al 4-lea in topul judetelor exportatoare, dupa Bucuresti, Arges si Timis.

Productia pentru export a fost primul sector care a reintrat pe crestere in 2010.

Bucurestiul, Argesul, Timisul, Clujul, Constanta si Brasovul realizeaza peste jumatate din exporturile tarii.

Acestea sunt si judetele care detin cea mai importanta pondere in PIB, la care se adauga Prahova.

Ponderea judetelor in PIB-ul total este urmatoarea: Bucuresti (20,4%), Timis (4,7%), Constanta (4,4%), Prahova (4,1%), Cluj (4%), Arges (3,5%), Brasov (3,4%).

Clasamentul in functie de ponderea in exporturi are insa procente diferite: Bucuresti (16%), Arges (10%), Timis (8%), Cluj (6%), Constanta (5%) si Brasov (5%).

La realizarea PIB contribuie consumul dat de cererea interna si puterea de cumparare a populatiei si de achizitiile de bunuri si servicii ale administratiei publice, investitiile de capital si exportul net (exporturi minus importuri) de bunuri si servicii.

Desi productia industriala pentru export a fost un motor de crestere pentru Timis, consumul populatiei a fost limitat de castigurile salariale medii nete care nu au depasit media castigurilor la nivel national, statul si-a redus cu 3% cheltuielile cu achizitiile de bunuri si servicii, iar investitiile de capital s-au redus cu 13,7%.

 

mmpr

Banat Business: e–Revista afacerii tale