Departamentul pentru Lupta Antifrauda (DLAF) s-a infiintat prin transformarea, in iunie 2005, a Departamentului de Inspectie al Primului Ministru si a devenit institutia romaneasca de contact cu Oficiul European pentru Lupta Antifrauda (OLAF).

DLAF controleaza obtinerea, derularea si utilizarea fondurilor provenite de la UE. Daca constata infractiuni, departamentul transmite actul de control Directiei Nationale Anticoruptie pentru blocarea fondurilor, recuperarea banilor utilizati ilegal si tragerea la raspundere penala a persoanelor vinovate.

Tudor Chiuariu este seful DLAF de la infiintarea acestei structuri, el conducand si Departamentului de Inspectie al Primului Ministru din ianuarie pana in iunie 2005.

In 2005, DLAF a finalizat 43 de controale, iar in prima jumatate a anului 2006 a deschis 61 de cazuri noi, dintre care 40 sunt deja incheiate.

Dintre dosarele deschise in 2005, 30 au privit fonduri PHARE, 10 s-au referit la fonduri SAPARD, 3 la fonduri ISPA si 8 la programe comunitare de tip Leonardo da Vinci, Youth sau Life.

In urma celor 83 de controale finalizate, ce se refera la proiecte finantate in valoare de 139 milioane euro, au fost trimise 54 de dosare la DNA. Pentru 45 dintre ele s-au deschis dosare penale. Persoanele considerate vinovate in 4 dintre aceste dosare au fost trimise in judecata, iar in alte 5 dosare s-a inceput urmarirea penala.

Legea romana defineste frauda ca fiind utilizarea de documente false, incomplete si incorecte pentru a dobandi fonduri comunitare si deturnarea acestora de la scopul pentru care au fost acordate.

Neregulile care pot fi sesizate in obtinerea, derularea sau utilizarea fondurilor europene constau in abateri de la legalitate, regularitate si conformitate si nerespectarea acordurilor si contractelor de finantare care conduce la efectuarea de cheltuieli neeligibile.

DLAF efectueaza controale la fata locului, la sediul beneficiarului de fonduri europene, impreuna cu garda financiara, organele de control fiscal si de politie.

Un aspect interesant este faptul ca departamentul romanesc are cel mai mare numar de angajati dintre tarile candidate sau noi membre ale UE.

Astfel, Romania are 45 de angajati care se ocupa cu lupta impotriva fraudei cu fonduri europene fata de 3 angajati in Cehia, 6 in Ungaria, 7 in Slovacia si 2 in Estonia. 26 dintre cei 45 de angajati au studii in strainatate, media lor de varsta fiind de 30 de ani.

Comunitatile locale de afaceri sunt considerate principalii beneficiari de fonduri europene susceptibili de nereguli si frauda, urmate de autoritatile locale din micile comunitati.

Oamenii de afaceri care au beneficiat de fonduri europene trebuie sa fie atenti la riscul major reprezentat de:

? folosirea de declaratii si documente false, inexacte si incorecte privind respectarea conditiilor de eligibilitate ale programului (experienta, lipsa datoriilor la buget, vechimea in activitate)
? utilizarea de documente de provenienta falsa pentru a proba achizitii de bunuri din spatiul economic european care provin de fapt din afara acestuia
? existenta conflictului de interese in privinta achizitiilor de bunuri si servicii care afecteaza libera competitie (licitatii tructate, selectie de oferte de la firme cu actionari comuni)
? deturnarea fondurilor obtinute in alte scopuri decat cele prevazute prin proiectul initial (plata datoriilor comerciale, a impozitelor si taxelor restante, etc.)
? lipsa dovezilor privind atingerea obiectivelor proiectului
? efectuarea de cheltuieli neeligibile

Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice va realiza o lista alba a contractorilor care au executat la timp lucrarile finantate din fonduri europene si au respectat intocmai prevederile contractuale din contractele de achizitii publice.

Aceste firme vor beneficia de un punctaj suplimentar atunci cand se prezinta la alte licitatii publice.

Aceasta lista alba este o solutie alternativa a guvernantilor la lista neagra sau gri a contractorilor cu probleme in executie propusa de Comisia Europeana.

Este dificil de intocmit o lista a firmelor ce nu mai pot fi primite la licitatii publice in lipsa unor hotarari judecatoresti definitive si irevocabile care sa confirme incalcarea clauzelor contractelor de executie.

Regiunea V Vest a beneficiat de mai putine fonduri pe PHARE, ISPA si SAPARD fata de regiunile mai putin dezvoltate din sud si est. Unde sunt mai putini bani sunt si mai putine suspiciuni de frauda.

In Timis nu a fost finalizat nici un caz de frauda cu fonduri europene, existand doar suspiciuni, neconfirmate inca, privind doua proiecte cu finantare PHARE in valoare de cateva sute de mii de euro.

De asemenea, nu exista nici o sesizare de nereguli sau indicii de fraude cu fonduri europene in judetul Timis.