Ma trezesc tot mai des vlaguit, stors ca o lamaie, dezorientat, fara directie si speranta.
De la o zi la alta suntem supusi unui stress psihologic si mediatic determinat de balbaiala guvernantilor, de schimbarea schimbarii, de incompetenta si indecizie.
Increderea in institutii s-a prabusit, economia este in picaj, promisiunile nerespectate nu tin loc de foame.
Dialogul social a fost abandonat. Mimat timp de o luna si jumatate - atunci cand a fost vorba sa fie reduse cheltuielile bugetare si cu asistenta sociala - dialogul social cu patronatele s-a blocat complet pentru a permite marirea urgenta a unuia dintre impozitele importante, TVA, eliminarea deductibilitatilor fiscale si extinderea bazei de impozitare, sub pretextul urgentei masurilor si nevoii de finantare internationala.
Pensionarii lesinati de foame au daramat gardurile de protectie ale jandarmilor, dovedind ca au o energie neconsumata demna de iepurasul Duracell.
Luati pe nepregatite si izbiti in moalele capului de schimbarea cu 180 de grade a pozitiei guvernului in privinta majorarii impozitelor, patronii nu protesteaza, ci fac calcule.
Cum e mai bine: sa transfere in pretul final platit de consumator intreaga crestere de 5% a TVA, cu riscul de a-si pierde o parte dintre clienti sau sa suporte majorarea de fiscalitate din adaosul comercial sau din marja de profit, in speranta ca va castiga din rulaj si din volumul de vanzari?
Pentru stat, semnalul este insa unul clar: mai bine umbli la taxe si impozite, reactia sociala este mai putin violenta.
Cand sa atenteze la buzunarele acelorasi putini fraieri care platesc taxe si impozite si asigura veniturile statului roman, guvernantii nu mai dau dovada nici de bune maniere, nici de precautii.
Peste noapte dau peste cap orice calcule de predictibilitate fiscala si de planificare a afacerii.
Cifrele si cuvintele aduse drept justificare sunt halucinante, ministrii gresesc procente si se joaca cu PIB-ul in declaratii, ceea ce genereaza apocalipsa taxelor, reaprinderea inflatiei, avalansa preturilor si prabusirea leului. Sistemul sanitar imbolnaveste, iar cel educational creeaza incompetenta.
Cand se vor mai reface puntile dintre oameni si ce va mai asigura liantul social? Guvernul este rupt de patronate si sindicate, puterea lupta pe viata si moarte cu opozitia, economia privata se dusmaneste cu bugetarii si pensionarii. Dihonia e in toti si in toate.
Cei ce incearca sa supravietuiasca pe cont propriu si sa isi asigure din piata venituri din activitati independente sunt asimilati dintr-un condei celor cu activitati dependente de natura salariala.
Asimilarea e valabila bineinteles doar atunci cand vine vorba despre obligatiile de plata catre stat, nu si la drepturile aferente legislatiei muncii sau statutului salariatului de creditor privilegiat in procedurile de insolventa.
Cei cu venituri "independento-dependente" raman in continuare cu riscul comercial al afacerii, cu nesiguranta incasarii la timp a facturilor si cu ultimul loc pe lista creditorilor ce au dreptul sa-si recupereze creantele de la clientii in insolventa, dupa stat, banci si salariati.
Independentii nu au ore suplimentare sau concedii platite. De fapt, isi iau liber doar cand fac pauza clientii si lucreaza (daca au comenzi) inclusiv sambata sau duminica pentru a-si pastra activitatea pe linia de plutire.
Constitutionalistii nu permit diminuarea pensiilor decat pentru viitor, cand actuala generatie de "decretei" va incasa praful de pe tolba, in schimb sustin marirea nejustificata economic, cred eu, a cuantumului pensiei prin indexari repetate fata de cum a fost stabilit prin decizia de pensionare.
Au fost pensiile aflate acum in plata stabilite pe baza principiului contributivitatii? A calculat cineva contributiile sociale achitate inainte de intrarea in vigoare a Legii 19/2001?
Abia la 30 noiembrie 2010, Casa Nationala de Pensii va incepe probabil scanarea carnetelor de munca pentru constituirea arhivei electronice privind stagiul de cotizare si veniturile salariale aferente realizate anterior datei de 1 aprilie 2001.
Desi erau obligati prin lege sa transmita asiguratilor anual situatia punctelor de pensii cumulate prin plata contributiilor de asigurari sociale, cei de la Casa de Pensii au renuntat dupa doar doi ani.
Judecatorii constitutionali fac afirmatii aberante. Dupa ei, pensia actualilor pensionari ar fi obtinuta doar pe baza deciziei de pensionare si a principiului contributivitatii. Judecatorii fac abstractie de indexarile politice ale pensiilor acordate in ani electorali de crestere economica.
Nimeni nu s-a plans Curtii ca a fost neconstitutionala marirea pensiilor cu 75% in doi ani de crestere economica, dar o data marite, nu te mai poti atinge de ele in vremuri de recesiune.
Pensia trebuie sa reflecte nivelul veniturilor obtinute in timpul vietii active si sa asigure mijloacele de subzistenta pentru pensionari.
Printr-o lege noua, guvernantii ar putea sa reaseze sistemul de calcul al pensiei doar pentru viitorii pensionari, dar nu ar putea sa reduca cuantumul pensiilor actuale si al punctului de pensie. Iar singura solutie legala, impozitarea tuturor pensiilor, nu au curaj sa o adopte.
Largirea bazei de impozitare, eliminarea unor deductibilitati si majorarea TVA se pun in aplicare in 5 zile, prin exceptie/derogare de la termenul de 6 luni de la adoptarea modificarilor la Codul Fiscal, pentru ca "nivelul veniturilor bugetare a fost profund afectat de criza economica si financiara".
In loc sa se aplice de la 1 ianuarie 2011, cresterea fiscalitatii devine litera de lege de la 1 iulie 2010. Deci, cand se vrea, se poate fara niciun fel de tergiversari procedurale si contestari constitutionale.
Dificultatile prin care trece bugetul asigurarilor sociale de stat nu pot motiva diminuarea temporara a cuantumului pensiei, proasta gestionare a bugetului de catre stat nefiind un motiv de diminuare a pensiei.
Se afirma ca bugetul de asigurari sociale se constituie doar prin contributiile de asigurari sociale platite, uitandu-se ca exista un deficit consistent al acestui buget ce trebuie acoperit prin transferuri de la bugetul de stat, cu afectarea fondurilor disponibile pentru sanatate, educatie sau investitii.
Proasta gestionare a bugetului de catre stat si politicieni poate fi deci un motiv al majorarii imediate a impozitelor.
© Mircea Mitrutiu
