Muncitorii romani care lucreaza in strainatate detin in bancile straine 30-40 miliarde de euro, conform Agentiei Internationale pentru Informatii despre Tarile Sursa (IASCI) citate de revista Capital. Mai mult decat intreaga rezerva valutara a Bancii Nationale, care este de 31,6 miliarde de euro.
Totodata, in primele cinci luni din 2010, transferurile din strainatate ale romanilor plecati la munca au fost cu 40% mai mari decat investitiile straine directe.
Muncitorii romani au devenit cei mai mari investitori straini din Romania si principalii finantatori ai deficitului balantei de plati.
Pe timp de criza, parasita de investitorii straini care nu mai vad intr-o tara saracita o piata de desfacere profitabila, cu un buget tot mai flamand dupa resurse, Romania isi intoarce acum fata catre cei pe care ii ironiza pana nu demult, catre defavorizatii fara pile, cunostinte si relatii in sistemul clientelar, care au fost nevoiti sa ia drumul pribegiei.
Dornice de a se finanta din banii romanilor pe care i-au alungat prin politicile lor publice falimentare, autoritatile fredoneaza deja un cantec de sirena la urechile capsunarilor.
Vor sa ii vrajeasca cumva sa aduca acesti bani in bancile din Romania sau incearca sa ii convinga sa isi investeasca aici toate economiile.
Vor sa ii determine sa contribuie la acoperirea deficitului sistemului de pensii, promitandu-le la iesirea din activitate, in schimbul contributiilor lor sociale concrete, niste iluzorii si penibil de inconsistente pensii publice, mult mai mici decat cele pe care le vor putea incasa din partea sistemelor publice de pensii din Italia sau Spania.
De ce s-ar intoarce insa cele doua milioane de romani activi in Romania, acolo de unde au plecat alungati de saracie, de disponibilizari si somaj, de lipsa de perspectiva, de disperare?
De ce s-ar intoarce acolo unde nu au fost tratati cu respect, unde nu au contat niciodata pentru cei puternici, pentru cei care i-au obligat sa se separe de copii si familie pentru a lua drumul strainatatii in lupta lor disperata pentru supravietuire?
Ce s-a schimbat intre timp in mod fundamental in politicile publice din Romania, in felul in care este tratat un mic intreprinzator sau o persoana care defasoara activitati pe cont propriu, asa cum sunt micii meseriasi ce lucreaza acum in constructii, in asistenta sociala sau agricultura in Italia sau Spania?
Ce ii mai asteapta in Romania? Ce le ofera Romania pentru a le recladi increderea intr-un viitor prosper in propria lor tara?
Nu le ofera un loc de munca sigur si bine platit, nu le garanteaza un mediu fiscal atractiv, stabil si predictibil, nici o birocratie suportabila, o educatie de calitate pentru copiii lor sau un sistem sanitar pe care sa te poti baza. Doctorii si asistentele medicale iau ei insisi drumul Europei bogate.
Chiar si catalogarea peiorativa drept "capsunari" dovedeste in sine lipsa de respect pentru oamenii care trudesc din greu pentru a-si castiga o paine pentru ei si familia lor.
Daca s-ar intoarce sa porneasca o afacere in Romania, ar fi tratati de autoritati la fel ca si investitorii straini ce consimt sa plateasca comisioanele politice cuvenite pentru intrarea pe o noua piata? Cu covorul rosu, cu paine, sare si conferinte de presa, cu acorduri tacite de mediu pentru poluarea industriala, cu sclavi moderni aproape pe gratis si terenuri publice dotate cu utilitati?
Cash-cow fara voie
Deputatul PDL de diaspora William Branza propune impozitarea cu 1% a valorii sumelor transferate de romani din strainatate. In loc sa reprezinte interesele celor care l-au ales, deputatul loveste tocmai in comunitatile de romani din diaspora si in familiile lor ramase in tara, doar pentru a alimenta bugetul de stat si a stoarce niste bani pentru plata pensiilor si salariilor bugetarilor.
De asemenea, din 24 mai 2010, taxele consulare percepute romanilor in strainatate au crescut si ele semnificativ, fara nicio crestere a calitatii serviciilor.
Eliberarea unui pasaport, autentificarea unui inscris, efectuarea unei traduceri in sau din limba romana, eliberarea extraselor de stare civila, oficierea unei casatorii sau inscrierea certificatelor de nastere si casatorie in registrele romanesti de stare civila costa mult mai mult la ora actuala, majorare operata intr-o perioada de criza, cand si veniturile muncitorilor romani sunt serios afectate. E tot mai costisitor sa fii roman in strainatate.
Solicitantii unor servicii consulare sunt nevoiti sa astepte in strada pentru a-si rezolva problemele cu autoritatile datorita spatiilor improprii pentru lucrul cu publicul.
Nu mai vorbim de cozile si umilinta suportate de romani pentru a-si exercita dreptul fundamental de a vota sau de accidentele de circulatie suferite de romani atunci cand vin in vizita la rude cu ocazia sarbatorilor datorita starii precare a drumurilor din Romania.
Tinerii care au studiat in strainatate - unii chiar cu burse din partea guvernului roman - nu isi pot pune in valoare competentele nici in institutiile publice, nici in universitatile romanesti. Evident, cu exceptia celor care respecta criteriul afilierii politice, al coruptiei sau al nepotismului.
© Mircea Mitrutiu
