Consumand mai mult decat producem, risipind printr-un sistem corupt de achizitii publice, trucand licitatii, stergand datoriile miliardarilor de carton si favorizand o clientela politica nesatula, Romania creeaza dezechilibre pe termen lung si isi taie singura putinele surse de dezvoltare.
Tinerii si profesionistii activi carora nu li se ofera sansa unei cariere si unei vieti decente in Romania au emigrat, emigreaza sau se gandesc tot mai serios sa o faca in viitorul apropiat.
Intreprinzatorii vor sa isi mute sediul social in paradisuri fiscale sau prin vecini, in Bulgaria sau Ungaria, pentru a-si optimiza fiscal afacerile.
Odata facut acest pas, ei nu vor mai contribui la sustinerea bugetului de asigurari sociale si la plata pensiilor pentru generatia de decretei care se va pensiona masiv peste 15-20 de ani.
Nici investitorii straini nu mai considera atractiv mediul de afaceri din Romania.
Investitiile straine directe s-au injumatatit in 2009 fata de 2008, iar in primele patru luni din 2010 s-au redus cu inca 36% fata de perioada similara din 2009.
Impredictibilitatea fiscala, cresterea TVA aproape de nivelul maxim din Uniunea Europeana, probabilitatea tot mai ridicata a reintroducerii din 2011 a impozitului progresiv pe salarii, birocratia apasatoare, nereformarea legislatiei muncii si scaderea puterii de cumparare a majoritatii populatii au dus la prabusirea consumului privat de produse din import si la cresterea costului operarii afacerilor.
Or, majoritatea investitiilor straine se bazau pe cota unica si pe consumul pe credit si speculatiile imobiliare care sustinea piata interna.
Exportatorii sunt nelinistiti de instabilitatea cursului valutar si de revenirea prea lenta a tarilor din Europa Occidentala care erau in mod predilect destinatia privilegiata a exporturilor romanesti.
Taxarea ridicata a fortei de munca elimina si singurul element de competitivitate cu care ne puteam lauda: costul redus al manoperei.
Majoritatea IMM-urilor care mai produc pentru export nu sunt protejate impotriva fluctuatiilor cursului leu/euro si risca sa piarda prin importul scump al materiilor prime si incasarea contravalorii produselor exportate la un curs de schimb dezavantajos.
Banca Nationala are suficiente rezerve pentru a fi un jucator activ si impredictibil pe piata valutara.
Un jucator care nu permite devalorizarea excesiva a monedei nationale pentru a nu-i introduce in insolventa pe cei ce au luat masiv credite ipotecare si de consum in valuta.
Acum a venit si bomboana de pe coliva: tarile UE care nu isi reduc rapid deficitele si datoriile publice vor pierde accesul la fondurile europene.
Comisia Europeana propune blocarea fondurilor europene pentru membrii indisciplinati ai clubului european care incalca regula de limitare la 3% a deficitului bugetar.
Intre timp, datorita inundatiilor si lipsei banilor pentru plata pensiilor, guvernul roman vrea sa propuna FMI depasirea tintei de deficit bugetar de 6,8%.
Cat de departe suntem de regulile jocului european...
Daca ritmul de diminuare a datoriilor este insuficient, statele europene vor fi supuse procedurii privind deficitul excesiv.
Proiectele anuale de buget vor fi evaluate la nivel european, din luna aprilie pana in luna iulie a fiecarui an pentru urmatorul exercitiu bugetar, inainte de a fi supuse procedurii interne de aprobare de catre parlamentele nationale.
Taierea subventiilor pentru agricultura si pescuit si a fondurilor pentru dezvoltare regionala sunt principalele sanctiuni avute in vedere de oficialii europeni.
Fondurile europene erau singura sursa de dezvoltare si investitii in infrastructura, tehnologie si resursa umana ramasa la dispozitia Romaniei.
Daca nu ne vom trezi si nu ne vom intoarce la munca, investitii si economisire, daca nu vom elimina risipa din cheltuirea banului public, Romania va ramane cel mai sarac membru al UE, cu o populatie imbatranita si dependenta de ajutoarele sociale care nu vor mai avea de la cine sa vina!
© Mircea Mitrutiu
