Zilele trecute, impreuna cu 25 de studenti interesati de branding am incercat sa definesc identitatea verbala si vizuala a brandului Timisoara.
Le-am vorbit despre cuvintele cheie si simbolurile grafice care capteaza esenta, valorile si personalitatea orasului.
Cei 25 de tineri inscrisi la "Branding Timisoara School" organizata de AIESEC vin dinspre specializarile de finante-banci, marketing, design, PR si comunicare, istorie, litere, inginerie economica si geografie.
Un grup eterogen, cu interese si perceptii diverse, numai bun pentru a servi drept focus grup de referinta pentru ierarhizarea perceptiilor tinerilor despre Timisoara.
Iar primarul Ciuhandu si-a exprimat public interesul de a da tinerilor sansa sa imprime directia brandului Timisoara pentru ca ei au o alta viziune, mai proaspata, despre viitor.
In topul preferintelor lor s-a situat ideea de Open Art City. Orasul deschis spre arte este un concept care vorbeste despre trasee culturale, despre transformarea strazilor centrale in galerii vii si in spatii pentru experimentarea de evenimente artistice de tip happening .
Totusi, intrebati despre sansele Timisoarei in competitia cu Iasiul si Clujul pentru nominalizarea drept "Capitala Culturala Europeana" in 2020, aceiasi tineri au devenit pesimisti si rezervati.
Au constatat, documentandu-se pe Internet, ca Iasiul tine mai mult decat Timisoara la spiritualitate si traditie, ca are mai multe personalitati culturale cunoscute si evenimente artistice apreciate, iar Clujul, orasul comoara al Transilvaniei, se bucura de mai multe muzee si de un centru academic si universitar cu o reputatie mai buna.
Pornind de la realitatea polului regional si euroregional de dezvoltare Timisoara, a doua pozitionare apreciata de participantii la scoala de branding a fost cea de Inima a Banatului si Capitala a Vestului.
Banatu-i fruncea, iar Timisoara e inima! Sau, altfel spus, cel mai occidental si mai european oras al Romaniei.
Pe locul al treilea in acest top ad-hoc s-a situat Orasul Premierelor.
Prima fabrica de bere din tara. Primul oras din Europa care a utilizat ca mijloc de transport in comun tramvaiul tras de cai. Primul oras din Europa care a introdus iluminatul public electric. Singurul oras european unde functioneaza trei teatre de stat cu spectacole in trei limbi diferite: romana, maghiara si germana. Orasul traversat de Bega, primul canal navigabil din Romania. Primul oras liber de comunism din Romania.
Spiritul orasului premierelor este cel mai bine captat de sloganul deviza al Revolutiei: "Azi in Timisoara, maine-n toata tara!"
Venita de la o tanara participanta din India, ideea de Timisoara - City of Change mi s-a parut cu adevarat inspirata. "Orasul schimbarii" vorbeste despre Orasul Revolutiei din 1989, despre Orasul Libertatii, despre punctul 8 al Proclamatiei de la Timisoara.
Suficienta sustinere a adunat si ideea de Oras Verde. Ea subsumeaza ceea ce se spune traditional despre Timisoara: orasul florilor, al rozelor, orasul care poate fi traversat de la un capat la altul trecand dintr-un parc intr-altul.
Cateva voturi a primit si Orasul de pe Bega, canalul care va redeveni in curand navigabil si pe care studentii vor putea ajunge cu vaporasul la facultate, dar si parcurgand traseele pietonale si pistele de bicicleta ce vor fi create pe malurile sale.
Nu poti pozitiona un brand relativ necunoscut strainilor -Timisoara - prin raportare la un alt brand necunoscut. Pentru a conta in ochii turistilor, daca autoritatile ar alege aceasta varianta, ar fi nevoite sa investeasca dublu in promovarea a doua branduri necunoscute.
Orasul de 5 stele a fost considerat la randul sau o varianta de pozitionare a orasului ca produs premium, de lux. Un oras confortabil, dar scump.
Pornit dintr-un program american de debirocratizare a administratiei romanesti la care Timisoara a aderat, acest concept va putea fi asimilat unei realitati cuprinzatoare doar atunci cand infrastructura rutiera va fi modernizata, centura ocolitoare va fi terminata, iar cladirile istorice din centrul orasului vor fi reabilitate.
Timisoara este cea mai mare rezervatie de arhitectura din Romania, cu cele 14.500 de cladiri istorice din cartierele Cetate, Iosefin, Elisabetin si Traian. Din pacate, doar 10% dintre aceste cladiri sunt reabilitate, in timp ce jumatate dintre ele sunt intr-o faza avansata de degradare.
"Programul de reabilitare prudenta si revitalizare economica a cartierelor istorice din Timisoara" sustinut de Societatea Germana pentru Cooperare Tehnica (GTZ) incepe sa isi arate primele rezultate in fata noua primita de Casele Canonicilor din Piata Unirii, Palatul Comunitatii Reformate, de unde a inceput revolutia anticomunista romana din 1989 sau Palatul Stefania din Piata Romanilor.
Mai putin votate au fost conceptele care tin de Timisoara vazuta ca fiind Mica Viena, Orasul prosperitatii sau Orasul consulilor.
Acest lucru nu le descalifica insa automat dintr-o dezbatere publica mai larga, avand in vedere urmele Imperiului Austro-Ungar care si-au pus amprenta in spiritul orasului, ideea de apartenenta la Europa Centrala (Mitteleuropa), pronuntatul sau spirit comercial si antreprenorial care genereaza prosperitate si acumulare si prezenta celor (deocamdata) zece consulate diplomatice si onorifice: ale Austriei, Frantei, Germaniei, Indiei, Italiei, Olandei, Serbiei, Suediei, Tunisului si Ungariei.
Cele mai apreciate simboluri ale Timisoarei s-au dovedit a fi cele trei piete urbane conectate prin trasee pietonale (Piata Unirii, Piata Libertatii si Piata Operei), Fabrica de Bere Timisoreana, canalul Bega, Catedrala si Bastionul Cetatii.
Au fost valorizate insa si echipa Poli, Universitatea Politehnica, Balconul Operei, Domul, Castelul Huniade, formatia Phoenix, Lupoaica, drapelul gaurit al Revolutiei, Proclamatia de la Timisoara, fantana de la Punctele Cardinale si Fantana cu pesti, culorile alb-violet, porumbeii, pleskavita banateana, locul de promenada Corso, Liceul Lenau, Palatul Dicasterial, Sinagoga din Cetate, Podul lui Traian, Parcul Rozelor, Padurea Verde, Elba - Lumina de la Timisoara, Guban.
© Mircea Mitrutiu
