autor: Mircea Mitrutiu
Cartea Alba privind Guvernarea Europeana, "White Paper on European Governance" (COM (2001) 428 din 25 iulie 2001) propune mai multa implicare si deschidere in politicile europene prin:
. definirea si publicarea unor standarde minime de consultare publica privind politicile europene;
. stabilirea unor parteneriate care merg mai departe decat o cer standardele minime de consultare in anumite arii de interes selectate in care Comisia Europeana se obliga sa realizeze consultari suplimentare in schimbul unor garantii de deschidere si reprezentativitate venite din partea organizatiilor consultate.
Acestea trebuie sa aiba capacitatea de a transmite informatii si a organiza dezbateri publice in statele membre UE.
Reglementarea propune deschiderea procesului de elaborare a politicilor publice pentru a implica mai multi oameni si mai multe organizatii in definirea politicilor europene.
Ea contine un set de standarde minime de consultare si posibilitatea incheierii cu organizatiile reprezentative la nivel european a unor parteneriate ce depasesc aceste standarde minime de consultare in anumite arii specifice de interes si un ghid pentru colectarea si utilizarea sfaturilor expertilor.
Conform "White Paper on European Governance", cele cinci principii ale bunei guvernari sunt:
1. Deschidere prin comunicare intr-o maniera accesibila;
2. Participare extinsa pe intregul lant al procesului politic, de la conceptie la implementare;
3. Responsabilitate asumata prin clarificarea rolurilor jucate de fiecare institutie si fiecare actor in procesul de elaborare a politicilor publice;
4. Eficacitate prin livrarea rezultatelor asteptate;
5. Coerenta printr-o abordare consecventa intr-un sistem complex.
Comisia Europeana se angajeaza astfel sa asigure accesul cetatenilor europeni la documentele sale, iar web site-ul Europa devine o platforma interactiva de informare, colectare de feedback si dezbatere care leaga retele de organizatii de pe cuprinsul Uniunii Europene.
Opinia Comitetului Regiunilor din 14.12.2000 cu privire la "New forms of governance: Europe, a framework for citizens' initiatives" (CdR 186/2000) se refera la implicarea asociatiilor nationale si europene ale autoritatilor locale si regionale in implementarea politicilor europene din domeniul mediului, agriculturii sau alocarii fondurilor structurale, subliniind faptul ca este necesara o cultura intarita a dialogului si consultarii.
Prin elaborarea opiniilor si rapoartelor exploratorii inca din primele stadii ale elaborarii noilor politici publice, Comitetul Regiunilor si Comitetul Economic si Social European au o atitudine mai pro-activa.
Comisia Europeana a creat 700 de organisme sectoriale de consultare ad-hoc pentru o gama larga de politici publice.
Comisia Europeana consulta partile interesate prin diferite instrumente:
. Carti Albe (White Papers)
. Carti Verzi (Green Papers)
. Comunicari (Communications)
. comitete consultative
. paneluri de testare a opiniilor mediului de afaceri
. consultari ad-hoc
. consultari online
Aceste consultari ajuta institutiile europene sa isi dezvolte perspective pe termen lung asupra politicilor publice si sa stabileasca prioritati de actiune.
Codul de conduita privind consultarile publice se focalizeaza pe oferirea de raspunsuri la urmatoarele intrebari:
. Pe ce subiecte trebuie organizate consultari?
. Cand este propice sa se organizeze o consultare?
. Cine sa fie consultat?
. Care este procedura de consultare?
Cresterea reprezentativitatii organizatiilor societatii civile implicate in consultari, structurarea dezbaterii publice si limitarea accesului privilegiat al anumitor grupuri pe baza de nationalitate sau apartenenta la un anumit sector economic se numara printre beneficiile evidente ale unei consultari publice transparente.
Conectarea retelelor care leaga afacerile, comunitatile, centrele de cercetare si autoritatile locale si regionale reprezinta fundatia unei integrari europene profunde si calea de apropiere dintre statele candidate la statutul de membru UE si statele membre.
Retelele sunt si multiplicatori de informatie europeana, putand avertiza comunitatile locale si grupurile de interese sectoriale cu privire la noile directii de dezvoltare ale politicilor publice.
Retelele de universitati si institute de cercetare pot crea, de exemplu, sistemul stiintific de referinta pentru dezvoltarea cercetarii europene (European Research Area).
Pentru a participa la dezbaterea publica europeana, oamenii trebuie sa aiba acces la informatii demne de incredere cu privire la subiectele de actualitate aflate in dezbatere si sa poata sa intervina activ in diferitele etape ale procesul politic.
Parlamentul European-ca reprezentant ales al cetatenilor europeni- prin comisiile sale de specialitate joaca un rol esential in promovarea consultarilor si audierilor publice, imbunatatind calitatea dezbaterilor politice cu ajutorul opiniilor exprimate de experti si publicul larg.
La adresa http://www.europarl.europa.eu/hearings/default.en.htm sunt publicate:
. data si tema audierilor publice organizate de comisiile de specialitate ale Parlamentului European
. programul audierilor publice organizate de comisiile de specialitate ale Parlamentului European
. contributiile si CV-urile vorbitorilor
. documentatie de background (bibliografie)
Parlamentul European are un sistem propriu de acreditare care se aplica tuturor celor care au nevoie de acces frecvent in incinta Parlamentului, adica mai mult de cinci zile pe an.
Permisele speciale de acces sunt eliberate de chestorii parlamentari si au valabilitatea de un an. Acestea precizeaza numele detinatorului si organizatia pe care o reprezinta. Detinatorii permiselor pot participa doar la sedintele deschise publicului.
Pe web site-ul Parlamentului este publicat un registru al lobbistilor acreditati, care este o lista alfabetica cu numele titularilor ce au solicitat permise de acces permanent si organizatiile pe care le reprezinta.
Codul de conduita al lobbistilor acreditati pe langa Parlamentul European - conform regulii de procedura interna 9(4), anexa X - prevede urmatoarele:
1. Lobbistii trebuie sa declare interesele pe care le reprezinta in relatia cu membrii Parlamentului, cu staff-ul propriu al acestora si cu oficialii institutiei.
2. Lobbistii trebuie sa se abtina de la orice actiune destinata obtinerii de informatii intr-un mod lipsit de onestitate.
3. Lobbistii nu pot sa invoce in relatia lor cu tertii existenta unei relatii formale cu Parlamentul European.
4. Lobbistii nu pot sa distribuie contra cost copii ale documentelor obtinute de la Parlamentul European.
5. Lobbistii nu pot oferi avantaje financiare, materiale sau cadouri si nu pot plati salarii unor membri din staff-ul europarlamentarilor fara a le declara intr-un registru special tinut de chestorii Parlamentului si deschis publicului.
6. Atunci cand intentioneaza sa angajeze fosti oficiali ai Parlamentului European, lobbistii trebuie sa respecte Regulamentul interior aplicabil.
7. Pentru a evita orice conflict de interese, lobbistii trebuie sa obtina acordul prealabil al membrilor Parlamentului atunci cand doresc sa incheie contracte cu asistentii sau cu personalul acestora.
Regula 9(4) din Regulamentul de Proceduri al Parlamentului European este formulata astfel: "Chestorii Parlamentului sunt responsabili pentru emiterea permiselor de acces nominale valabile pentru o perioada de maximum un an pentru persoanele care doresc sa intre frecvent in incintele Parlamentului, cu scopul de a furniza informatii membrilor Parlamentului in exercitarea mandatului de reprezentare al acestora in propriile interese sau in interesul unor terte parti. In schimb, acestor persoane li se solicita sa respecte codul de conduita al lobbistilor acreditati si sa semneze in registrul lobbistilor acreditati tinut de chestori. Acest registru este pus la dispozitia publicului, la cerere, in toate sediile Parlamentului si, in forma stabilita de chestori, in Birourile de informare ale Parlamentului European din statele membre."
Subsidiaritatea functionala (orizontala) si cea teritoriala (verticala) ar trebui sa fie cel mai important principiu de buna guvernare pentru decidentii europeni, considera Comitetul Economic si Social European (CESE).
Criteriul subsidiaritatii functionale trebuie sa ia in considerare expertiza autoritatilor locale si regionale, partenerilor sociali, comunitatii de afaceri si organizatiilor societatii civile, iar cel al subsidiaritatii teritoriale sa se realizeze prin consultarea factorilor interesati la nivel local, regional, national si european.
Educatia formala si non-formala de tip participativ are un rol esential in formarea unor cetateni europeni bine informati privind posibilitatile de participare la luarea deciziilor.
Simplificarea si celeritatea procesului legislativ european, prioritizarea directiilor de actiune politica, utilizarea sistematica a unor instrumente de tipul analizelor de impact si analizelor cost-beneficiu sunt idei subliniate in opinia exprimata de CESE cu privire la buna guvernare.
Evaluarea ex-ante se concentreaza asupra valorii acordate banului public prin analize de tip cost-beneficiu, in timp ce evaluarea impactului este centrata pe politici si examineaza sustenabilitatea acestora din perspectiva principiilor bunei reglementari.
* * *
Studiul privind "Procedurile de consultare publica la nivelul UE" poate fi citit integral pe website-ul Academiei de Advocacy, la adresa: http://advocacy.ro/upload/fisiere/6e67_studiu_privind_procedurile_de_consultare_publica_la_nivelul_ue.pdf
