autor: Mircea Mitrutiu

Dezvoltarea parteneriatului Comisiei Europene cu organizatiile non-guvernamentale face obiectul unui document de lucru elaborat in 18 ianuarie 2000 potrivit caruia organizatiile neguvernamentale reprezinta si exprima punctele de vedere apartinand cetatenilor celor mai defavorizati (persoane cu dizabilitati, minoritati etnice) si grupurilor de interese care se pot face mai greu auzite prin alte canale costisitoare (ecologisti, protectia animalelor, antiglobalizare, drepturile omului, drepturile consumatorilor).

Organizatiile neguvernamentale (ONG) asigura un echilibru al opiniilor in contrapondere cu pozitiile exprimate de reprezentantii mediului de afaceri.

Prin legaturile lor cu comunitatile locale, regionale si nationale, ONG-urile pot oferi expertiza, experiente proprii, bune practici si feedback in procesul de elaborare a politicilor publice europene.

Monitorizarea si evaluarea impactului proiectelor finantate din fonduri europene este o alta modalitate de valorizare a rolului activ jucat de ONG-uri.

ONG-urile sunt constituite in retele eficiente in transmiterea informatiilor, reprezinta osatura dialogului civic, beneficiind de fonduri europene dedicate.

Organizatiile neguvernamentale joaca rolul de interfata cu cetatenii europeni, au capacitate de mobilizare la firul ierbii si pot castiga acceptarea publicului pentru politicile europene.

Contributia ONG este importanta mai ales in directia combaterii discriminarii si excluziunii sociale, protectiei mediului si furnizarii de ajutor umanitar si pentru dezvoltare.

Parlamentul European, Comitetul Regiunilor si Comitetul Economic si Social European au o traditie in colaborarea cu organizatiile neguvernamentale.

In iunie 1998, Comisia Europeana a semnat Conventia UN/ECE, denumita si Conventia Aarhus privind accesul la informatii, participarea publica la procesul de adoptare a deciziilor si accesul la justitie in problema protectiei mediului.

Intalnirile ad-hoc pe teme de agricultura, mediu si sociale, dialogul structurat si periodic sub forma grupurilor de lucru, comitetelor sectoriale si grupurilor de experti, rolul de membri sau de observatori in grupurile si comitetele consultative, consultarile formalizate pe marginea unor initiative legislative sau de politici publice si retelele de organizatii europene reprezentative la nivel european sunt forme de parteneriat intre institutiile europene si societatea civila.

Spre deosebire de dialogul social cu partenerii sociali (patronate si sindicate) care este reglementat prin Tratatul de la Maastricht, dialogul civic cu societatea civila nu are o baza legala derivand direct din tratat, desi este mentionat in Declaratia 23 anexata la tratat.

Cu toate acestea, Directoratul General Munca si Afaceri Sociale organizeaza regulat consultari si intalniri cu Platforma ONG-urilor cu caracter social.

Imbunatatirea transparentei cu privire la interlocutorii de dialog social si civic ai institutiilor europene ce sunt consultati presupune listarea publica a ONG-urilor membre in comitetele consultative si grupurile de lucru.

Pentru o mai buna recunoastere europeana a rolului sectorului neguvernamental, Comisia propune introducerea unei baze legale pentru cooperarea cu ONG-urile in Tratatul Uniunii Europene si corelarea statutului consultativ al ONG-urilor europene cu un sistem de acreditare al acestora pe langa institutiile europene.

Implicarea de la firul ierbii a organizatiilor societatii civile in procesul consultarilor publice structurate presupune asigurarea reprezentativitatii participantilor la dialog.

In opinia Comitetului Economic si Social European (CESE), criteriile de selectie a organizatiilor europene reprezentative ale societatii civile care iau parte la dialogul civic la nivel european sunt urmatoarele:

. Existenta si functionarea lor permanenta la nivelul Comunitatii Europene;

. Medierea accesului direct la expertiza membrilor lor si capacitatea de reactie rapida pentru participarea constructiva la consultarile publice;

. Reprezentarea unor preocupari de interes general pentru societatea europeana;

. Includerea in structura lor a unor organizatii recunoscute la nivelul statelor membre ca fiind reprezentative pentru tipul de interese pe care le reprezinta;

. Sa aiba organizatii membre in majoritatea statelor membre din Uniunea Europeana;

. Sa fie responsabile in fata membrilor lor;

. Sa aiba autoritatea necesara pentru a actiona in numele membrilor lor si pentru a le reprezenta interesele la nivel european;

. Sa actioneze independent si sa fie transparente privind sursele de finantare si privind structurile proprii de luare a deciziilor.

Comitetul Economic si Social European (CESE) se defineste drept un forum de dialog si consultare pentru oferirea unor opinii echilibrate si fundamentate bazate pe consensul organizatiilor societatii civile pe care le reprezinta.

CESE considera ca trebuie facuta o distinctie clara intre dialogul social si dialogul civic/civil.

Dialogul social cade in sarcina partenerilor sociali (patronate si sindicate), in timp ce dialogul civic/civil este esential pentru democratia participativa si buna guvernare.

Transparenta deciziilor europene nu poate creste fara existenta unei arene publice de dezbateri la nivel european.

Sunt necesare principii si reguli clare pentru a asigura o coordonare si o coerenta a procesului de consultare asupra politicilor publice, iar rationalizarea celor 700 de organisme consultative ad-hoc ce functioneaza pe langa institutiile europene este o etapa esentiala in aceasta directie.

* * *

Studiul privind "Procedurile de consultare publica la nivelul UE" poate fi citit integral pe website-ul Academiei de Advocacy, la adresa: http://advocacy.ro/upload/fisiere/6e67_studiu_privind_procedurile_de_consultare_publica_la_nivelul_ue.pdf