autor: Mircea Mitrutiu

Miza reformarii institutiilor europene in sensul intaririi practicilor lor democratice este recastigarea increderii cetatenilor europeni.

Este vorba despre redefinirea regulilor, principiilor si standardelor care guverneaza actiunea si procesul democratic european.

Criza de incredere provenea din senzatia cetatenilor ca vocea lor nu este auzita si ascultata in cercurile puterii de la Bruxelles.

Decidentii au concluzionat ca participarea mai activa a actorilor interesati in procesul de elaborare, implementare, monitorizare si evaluare a politicilor publice europene poate reda increderea publicului larg in viata democratica din centrul deciziilor europene si poate asigura legitimitatea democratica a institutiilor europene.

Astfel, societatea civila, autoritatile locale si regionale si expertii vor fi implicati mai activ de catre decidentii politici europeni in proiectarea noilor politici publice europene cu ajutorul informarii si consultarii, prin dialog si interactiune.

O cultura intarita a consultarii si dialogului era necesara.

Desi se bazeaza predilect pe democratia reprezentativa construita in jurul europarlamentarilor alesi si al organismelor consultative institutionalizate (Consiliul Economic si Social European si Comitetul Regiunilor), Comisia Europeana a decis ca a venit momentul sa acorde un rol mai important democratiei participative, consultarilor formale si informale de tip "grasroots" (la firul ierbii) cu retelele de organizatii organizate pe orizontala (sectorial) si pe verticala (teritorial).

Cresterea transparentei procesului de consultare publica europeana se bazeaza pe coerenta si claritatea procedurilor de consultare, pe raspunsul rapid al decidentilor la intrebarile ridicate de participanti, pe solicitarea pro-activa a opiniilor actorilor reprezentativi interesati si afectati direct de o anumita politica publica si pe feedback-ul oferit participantilor.

Direct interesate si afectate de acest proces de transparentizare ce presupune inregistrarea reprezentantilor grupurilor de interese si asumarea unui cod comun de conduita al lobbistilor sunt organizatiile societatii civile, partenerii sociali, grupurile de lobby care reprezinta interesele sectorului de afaceri, firmele de consultanta in afaceri publice, firmele de avocatura si think-tank-urile.

Legitimitatea politicilor si deciziilor europene depinde de transparenta procesului, de consultarea si participarea actorilor interesati si de integritatea personala a decidentilor in relatia lor cu grupurile de interese sau de presiune.

Alternativele de actiune presupun inregistrarea obligatorie sau voluntara in Registrul reprezentantilor grupurilor de interese, impunerea Codului de Conduita al lobbistilor sau auto-reglementarea profesiei prin intermediul asociatiilor profesionale specializate, impunerea unor pedepse severe pentru incalcarea prevederilor acestui cod sau stimularea si recompensarea prin partneriate, alerte legislative rapide si invitarea prioritara la consultari a celor care intra de bunavoie in acest joc democratic.

Este un proces dificil. Organizatiile societatii civile se gasesc adeseori pe pozitii adverse fata de grupurile de lobby ale sectorului corporatist in privinta caii de urmat.

Activitatile de reprezentare a grupurilor de interese care nu trebuie inregistrate si declarate se refera la:

. reprezentarea legala a clientilor de catre avocati in procedurile administrative

. participarea partenerilor sociali (patronate si sindicate) la procesul de dialog social

. activitatile desfasurate ca raspuns direct la solicitarile adresate de Comisia Europeana de a participa la audierile publice si comitetele consultative, de a oferi informatii, date si expertiza.

Comisia va asigura o legatura directa intre procesul de consultare publica si procesul de inregistrare a grupurilor de interese printr-un link intre paginile de Internet dedicate consultarilor publice gazduite de portalurile directoratelor generale, punctul unic de acces unde sunt anuntate toate consultarile publice - Your Voice in Europe - si Registrul Lobbistilor.

Atunci cand isi vor depune depozitiile, reprezentantii grupurilor de interese vor avea ocazia sa se si inregistreze in Registrul Lobbistilor.

Comisia Europeana a invitat Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene, Comitetul Economic si Social European si Comitetul Regiunilor sa colaboreze pentru realizarea unui registru unic inter-institutional al grupurilor de interese tip "one-stop-shop", pentru realizarea unui model standardizat (template) al consultarilor publice si pentru un cod comun de conduita al lobbistilor.

* * *

Studiul privind "Procedurile de consultare publica la nivelul UE" poate fi citit integral pe website-ul Academiei de Advocacy, la adresa: http://advocacy.ro/upload/fisiere/6e67_studiu_privind_procedurile_de_consultare_publica_la_nivelul_ue.pdf