autor: Mircea Mitrutiu
Standardele minime de consultare a partilor interesate se aplica de la 1 ianuarie 2003, fiind introduse prin Comunicarea Comisiei Europene din 11 decembrie 2002.
Pana atunci, fiecare departament al Comisiei aplica mecanisme si metode proprii pentru consultarea cu grupurile de interese sectoriale, insa se resimtea lipsa unui mecanism consistent, transparent si sistematic de consultare.
In procesul de consultare, Comisia Europeana incurajeaza un rol mai proactiv al Consiliului Economic si Social European - care reprezinta diversele componente economice si sociale ale societatii civile si al Comitetului Regiunilor - care mediaza relatia cu autoritatile publice locale si regionale. Comitetul Economic si Social European (CESE) si Comitetul Regiunilor (COR) sunt organismele consultative institutionalizate ale Uniunii Europene.
Comisia Europeana acorda partilor interesate o voce, nu un vot. Legitimitatea deciziilor la nivel european apartine in continuare organismelor co-legiutoare: Consiliul European si Parlamentul European.
Consultarea partilor interesate poate doar completa, insa nu poate inlocui procedurile si deciziile legislative ale organismelor alese, care detin legitimitate democratica.
Interactiunea dintre institutiile europene si cetatenii europeni se realizeaza in primul rand prin intermediul europarlamentarilor si prin membrii CESE si COR, ceea ce nu exclude insa contactele directe informale cu reprezentantii partilor interesate ce sunt afectati de anumite decizii institutionale.
Nu exista o contradictie intre consultarea extinsa, largita si democratia reprezentativa prin organisme alese.
Nevoia unui tratament adecvat si echitabil presupune o procedura de consultare transparenta si coerenta.
Trebuie redus riscul ca decidentii sa asculte doar argumentele uneia dintre parti, care este mai bine reprezentata si trebuie evitat accesul privilegiat al unor grupuri de interese particulare la mecanismul de influentare a deciziilor.
Organizatiile societatii civile joaca rolul de facilitatori ai unui dialog politic larg.
In afara procesului democratic electoral si a implicarii in calitate de membri ai partidelor politice, cetatenii au dreptul fundamental de a se asocia intre ei pentru a urmari scopuri comune si a se implica activ in viata comunitatii.
Societatea civila reprezinta o platforma potrivita pentru a influenta schimbarile in politicile publice prin structurarea unor canale de comunicare eficienta cu ajutorul feedback-ului oferit decidentilor, al exprimarii critice a opiniilor de grup si al protestului fata de deciziile nepopulare.
Nu exista o definitie riguroasa a ariei de cuprindere a organizatiilor societatii civile, dar in acest cadru larg sunt inclusi:
. partenerii sociali (organizatii patronale si sindicale)
. asociatiile de protectie a consumatorilor
. organizatiile neguvernamentale de mediu
. asociatiile de aparare a drepturilor omului, sociale si caritabile
. organizatiile educationale si academice
. organizatiile comunitare cetatenesti
. asociatiile de tineret
. asociatiile de aparare a valorilor familiei
. asociatiile religioase
In 3 aprilie 2001, Comisia Europeana a adoptat o Comunicare privind elaborarea interactiva a politicilor publice.
Comunicarea isi propune imbunatatirea guvernantei (buna guvernare) la nivel european prin utilizarea Internetului pentru colectarea si analizarea reactiilor din piata si societate.
Doua mecanisme bazate pe Internet stau la baza acestei initiative pentru a ajuta la evaluarea impactului politicilor publice europene:
1. Un mecanism de feedback - pentru colectarea rapida a reactiilor si opiniilor spontane din partea operatorilor economici si cetatenilor europeni prin intermediul retelelor si punctelor de contact existente;
2. Un mecanism de consultare - pentru receptionarea si stocarea structurata a reactiilor la noile initiative legislative. Acest mecanism include paneluri permanente de testare a reactiilor mediului de afaceri (Business Test Panel).
Baza de date CONNECS (Consultation the European Commision and Civil Society) contine informatii despre organismele consultative structurate si formale.
Obiectivul sau este de a oferi informatii cu privire la comitetele infiintate pentru consultarea cu organizatiile societatii civile.
Procesul de consultare deschis si focusat nu limiteaza participarea si contributiile (input-urile) primite.
Se doreste mai ales un input din partea organizatiilor reprezen-tative la nivel european, dar fara a neglija puncte de vedere regionale si nationale.
Orice cetatean, intreprinzator sau asociatie poate interveni activ in acest proces, insa initiatorul va cauta in mod activ sa afle care este opinia celor interesati si direct afectati care constituie grupul tinta al unei consultari pe o anumita tema.
Desi Comitetul Economic si Social European (CESE) a elaborat un set de criterii de eligibilitate pentru dialogul civic, reprezentativita-tea europeana a organizatiilor nu reprezinta singurul criteriu de evaluare a relevantei sau calitatii opiniilor exprimate.
Perioada de consultare prevede un termen minim de 8 saptamani acordat pentru primirea opiniilor scrise si de 20 de zile lucratoare pentru anuntarea intalnirilor, dezbaterilor si audierilor publice.
Raportul anual privind reglementarea "Better Law-making" va acoperi si subiectul respectarii cadrului minim al consultarilor europene.
* * *
Studiul privind "Procedurile de consultare publica la nivelul UE" poate fi citit integral pe website-ul Academiei de Advocacy, la adresa: http://advocacy.ro/upload/fisiere/6e67_studiu_privind_procedurile_de_consultare_publica_la_nivelul_ue.pdf
