autor: Mircea Mitrutiu
Rezultatele consultarii asupra Codului de Conduita pentru reprezentantii grupurilor de interese-ce a avut loc intre decembrie 2007 si februarie 2008 - au fost sintetizate intr-un document de lucru redactat in 27 mai 2008 care acompaniaza Initiativa de Transparenta Europeana.
Consultarea publica online a generat 61 de contributii din partea sectorului corporatist, ONG-urilor, think-tank-urilor, sectorului public si cetatenilor.
40 dintre cele 61 de contributii au apartinut sectorului de afaceri, iar 17 au venit din partea ONG-urilor si think-tank-urilor.
Toate contributiile primite au fost publicate pe website-ul Europa, fiind disponibile online la adresa: http://ec.europa.eu/transparency/consultation_code/contributions fr.htm
Abordarea inter-institutionala a unui sistem de inregistrare unica de tip one-stop-shop a fost privilegiata de respondenti.
Acestia au solicitat clarificari suplimentare privind definirea activitatilor de influentare a politicilor publice care trebuie declarate, entitatile eligibile pentru inregistrare si procedura de monitorizare si punere in aplicare.
Relatia dintre Comisia Europeana si reprezentantii grupurilor de interese este un drum cu doua sensuri, solicitarile de cooperare si schimb de informatii venind din ambele parti.
Marea majoritate a reprezentantilor sectorului corporatist considera ca activitatile desfasurate ca urmare a unei solicitari directe adresate de institutiile europene referitoare la oferirea de expertiza, pregatirea unei contributii la consultarile publice sau participarea in comitetele consultative nu ar trebui sa intre sub incidenta activitatilor de reprezentare a grupurilor de interese ce trebuie declarate si inregistrate.
Ei considera ca activitatile de consultanta juridica referitoare la sustinerea cazurilor individuale ale anumitor clienti sau cele desfasurate in interes public ar trebui de asemenea excluse din sistemul de inregistrare si declarare a intereselor reprezentate.
Reprezentantii grupurilor de interese accepta sa declare care sunt interesele pe care le reprezinta in relatia cu institutiile europene, dar solicita sa se limiteze dezvaluirea numelor clientilor sau membrilor grupului de interese reprezentat doar la situatiile in care este neaparat necesar.
Organizatiile non-guvernamentale si cetatenii vor in schimb reguli suplimentare privind conflictele de interese profesionale, informatiile inselatoare care induc in eroare si informatiile partinitoare, subiective.
Introducerea unei perioade de timp in care fostii oficiali europeni nu vor putea face lobby pe langa institutiile europene ar putea descuraja practica "usilor turnante" prin care un oficial iese oficial doar pentru a intra la fostul loc de munca in calitate de lobbist.
Toti respondentii au solicitat clarificari privind sistemul de reclamatii si sanctiuni asociat Codului de Conduita.
Ei au considerat ca procedura de monitorizare si punere in aplicare a Codului de Conduita trebuie sa fie robusta, functionala si pro-activa, dar in acelasi timp sa pastreze proportionalitate dintre fapte si pedepse si sa ii protejeze eficient pe reprezentantii grupurilor de interese impotriva reclamatiilor fictive sau false.
Dreptul de a face apel impotriva deciziilor de sanctionare a fost considerat unul esential.
De asemenea, respondentii au considerat ca este important daca sanctiunile vor fi aplicate entitatilor inregistrate care reprezinta anumite interese sau impotriva clientilor si membrilor grupurilor de interese reprezentate.
Unii reprezentanti de ONG-uri au solicitat ca incalcarile Codului de Conduita sa fie facute publice prin publicarea unei "liste negre".
* * *
Studiul privind "Procedurile de consultare publica la nivelul UE" poate fi citit integral pe website-ul Academiei de Advocacy, la adresa: http://advocacy.ro/upload/fisiere/6e67_studiu_privind_procedurile_de_consultare_publica_la_nivelul_ue.pdf
