Timpurile sunt complicate. Traversam o criza financiara si de incredere in consum si investitii, iar la orizont se anunta criza alimentara si energetica.

E un moment potrivit pentru a strange randurile, iar zona de interes comun creste.

Cei ce reusesc sa puna pentru o vreme orgoliile in cuier si sa colaboreze cu concurentii pentru a face impreuna oferte pot castiga licitatii de lucrari si comenzi pentru proiecte importante.

In schimb, antreprenorii care se izoleaza acum si nu raspund la telefon atunci cand ii suna alti jucatori din piata vor pierde si vor pieri.

Modelul german, italian sau francez pune accentul pe breasla profesionala unde firmele serioase isi gestioneaza impreuna interesele si beneficiaza de fluxuri de informatii despre proiecte si lucrari.

Romanii prefera sa se descurce singuri, fiecare cum poate, insa aceasta atitudine este contraproductiva in vremuri de criza.

Desi discuta de cinci ani despre infiintarea unui eurocluster in constructii, antreprenorii banateni nu au o cultura a colaborarii in afaceri si nu isi coaguleaza interesele.

Doar grupuri mici, de cate doua-trei firme, au incercat sa colaboreze pe proiecte si licitatii punctuale, insa la primul esec nu au acceptat ca nu poti sa castigi toate concursurile si spiritul lor de echipa s-a dizolvat.

Constructorii din Ardeal, Moldova si Oltenia le-au luat-o inainte si castiga lucrari de infrastructura, constructii civile si industriale sub aceeasi umbrela.

:: Foamea de lucrari duce la oferte de dumping

Caietele de sarcini ale licitatiilor sunt facute astfel incat criteriile de performanta si experienta nu pot fi atinse individual de nici un constructor roman, dar grupurile de firme pot sa isi puna laolalta portofoliul de lucrari, competentele, resursele umane si utilajele pentru a imparti felii din piata.

In ultimele trei luni, comenzile sunt tot mai mici, iar lucrarile contractate nu acopera nici un sfert din capacitatea de executie.

Foamea de lucrari duce la oferte cu pret scazut, de dumping. Se subliciteaza in permanenta datorita concurentei feroce, ajungandu-se la oferte de 25-30% din valoarea bugetelor de lucrari din SEAP (Sistemul Electronic de Achizitii Publice).

Legislatia din domeniul achizitiilor publice trebuie reformata pentru ca in forma actuala nu opreste preturile de dumping si permite licitatiile dedicate unui anumit antreprenor sau constructor prin criteriile de selectie din caietele de sarcini.

Atunci cand la o singura licitatie se achizitioneaza 60 de caiete de sarcini de catre firmele disperate ce sunt interesate sa aiba de lucru, volumul de informatii ce trebuie analizate comparativ de comisiile de licitatii este enorm si deciziile devin subiective, mai ales ca nu se face distinctia intre firmele de constructii ce lucreaza cu angajati cu contracte de munca legale si cele care lucreaza la negru, cu costuri mici.

In jurul fiecarui santier unde se lucreaza cu acte in regula sunt mai multe lucrari nesemnalizate cu panouri ale investitiei unde muncesc oameni platiti cu ziua, adeseori furati de pe santierul mare prin oferte tentante.

O solutie propusa de antreprenorii membri ARACO este ca toti muncitorii sa poarte salopete de lucru personalizate cu numele firmei de constructii si sa aiba la vedere un ecuson personalizat eliberat de angajator si vizat de Inspectia Muncii cu ocazia inregistrarii contractului individual de munca.

:: Constructorii intra in blocaj pentru ca nu isi primesc banii pe lucrarile publice

Desi statul s-a angajat sa plateasca pana la 15 martie 2009 toate facturile restante aferente lucrarilor executate, finalizate si facturate la 31 decembrie 2008, la finele lunii martie aceasta promisiune a noului guvern nu era inca onorata.

Constructorii ameninta cu actionarea statului in instanta pentru recuperarea creantelor si cu greva fiscala.

Pana atunci, se pare ca va exista un moratoriu temporar la Legea insolventei pentru companiile ce au de incasat creante publice.

Firmele care au de recuperat de la stat din TVA de restituit sau lucrari publice executate sume mai mari decat datoreaza pentru impozite si taxe restante vor putea participa la licitatii din fonduri publice romanesti si europene.

Exista si cateva vesti bune pentru constructori, ce sunt cuprinse in planul de masuri anti-criza si in Legea bugetului de stat:

. 10% din PIB vor fi dirijati spre investitii in infrastructura publica, iar profitul reinvestit nu mai este impozitat.

. TVA de restituit poate fi compensat si cu alte impozite si taxe, nu doar cu TVA de plata.

. A pornit programul de reabilitare energetica a cladirilor, desi cu un buget anual modest.

Pentru a nu fi blocat si acest program, pe langa cei 50% din valoarea unui proiect de reabilitare energetica asigurati de la bugetul de stat, trebuie reglementata acordarea unor credite bancare cu dobanda subventionata de stat prin CEC autoritatilor publice locale si asociatiilor de proprietari ce trebuie sa finanteze 30%, respectiv 20% din valoarea acestor proiecte si nu dispun de capital.

Acordul cu organismele financiare internationale scade presiunea pe cursul valutar si permite reluarea creditarii economiei reale.

Sindicatele si patronatele din constructii vor sa monitorizeze achizitiile publice pentru a compara pretul cu care se inchide o lucrare fata de pretul de achizitie trecut in contract.

Practica actuala este de a achizitiona lucrari la preturi de dumping (25-60% din valoarea lor reala) si a actualiza ulterior preturile prin acte aditionale pana la valoarea reala.

:: Asteptarile antreprenorilor in constructii membri ARACO de la statul roman

Laurentiu Plosceanu, presedinte ARACO si Adrian Dumitrescu-Elian, presedinte Filiala ARACO Timisoara au condus Adunarea Generala a Filialei ARACO Timisoara care a avut loc la finele lunii martie 2009.

Masurile propuse de cele 26 firme membre din Regiunea Vest sunt:

. plata TVA la incasarea facturilor

. decontarea lucrarilor prin ajustarea dinamica a preturilor conform FIDIC

. introducerea la nivel national a obligativitatii certificarii capacitatii de executie a companiilor de constructii ca si criteriu de participare la licitatiile de achizitii publice si de disciplinare a pietei

. adoptarea de HCL si HCJ prin care certificarea calitatii prin ARACO sa fie un criteriu de punctaj in caietele de sarcini pentru atribuirea de lucrari finantate de autoritatile publice locale   

. anularea obligativitatii cantaririlor interne in balastiere

. prelungirea duratei de pregatire universitara a inginerilor constructori de la 4 la 5 ani si testarea candidatilor la admiterea in facultate

. crearea unor mecanisme de plata a perioadei de practica productiva prin ANOFM

© Mircea Mitrutiu