autor: Mircea Mitrutiu
Proiectul de lege al responsabilitatii fiscal-bugetare a fost inregistrat in 9 noiembrie 2009 de doi senatori PSD, Gheorghe Marcu si Sorin Bota, la Biroul Permanent al Senatului.
In conformitate cu angajamentele Guvernului in fata institutiilor financiare internationale, termenul limita de transmitere a legii catre Parlament era 30 noiembrie 2009, iar Ministerul Finantelor Publice considera ca elaborarea formei finale a proiectului Legii responsabilitatii fiscale este responsabilitatea sa.
De altfel, forma finala a legii - care modifica articolul 26 din Legea 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului, asa cum a fost ea adoptata de Senatul Romaniei (care este in acest caz camera decizionala) - abiliteaza Guvernul demis sa initieze proiectele de lege privind Bugetul de Stat si Bugetul Asigurarilor Sociale de Stat, precum si proiectul Legii responsabilitatii fiscale, in situatii exceptionale a caror reglementare nu poate fi amanata.
Responsabilitatea fiscala presupune politici fiscal-bugetare prudente, care sa asigure sustenabilitatea finantelor publice pe termen mediu si lung.
Programul de Guvernare trebuie sa fie sustenabil din punct de vedere fiscal.
Pana la data de 30 mai a fiecarui an, Guvernul va propune Parlamentului o Strategie fiscal-bugetara pe urmatorii patru ani.
Aceasta strategie va contine Cadrul de cheltuieli pe termen mediu, ce include plafoane pentru cheltuielile totale de personal si un program clar de investitii publice.
La inceperea mandatului unui nou guvern, se elaboreaza o noua Strategie fiscal-bugetara corelata cu prioritatile bugetare si politica fiscala prevazute de noul program de guvernare.
Stoparea risipei banului public presupune bugetarea multianuala
Conform proiectului de lege, banii alocati pentru cheltuielile de investitii nu vor mai putea fi deturnati si utilizati pentru cheltuieli de personal sau achizitia de bunuri, consumabile si servicii.
Cheltuielile totale de personal in sectorul bugetar nu vor mai putea fi majorate cu ocazia rectificarilor bugetare.
Vor fi fixate limite trimestriale ale cheltuielilor de personal pentru toti ordonatorii principali de credite, precum si un program trimestrial de colectare a veniturilor bugetare.
Ordonatorii principali de credite care au depasit limitele trimestriale ale cheltuielilor de personal nu vor mai putea sa acorde premii, sa plateasca ore suplimentare, sa promoveze angajatii pe noi functii sau sa scoata la concurs posturile vacante.
In ultimele 180 de zile (6 luni) de mandat al guvernului sau administratiei publice locale nu vor putea fi adoptate acte normative care conduc la cresterea cheltuielilor de personal in sectorul bugetar.
Cat timp bugetul este pe deficit, cheltuielile bugetare nu pot avea o rata de crestere mai mare decat cea a veniturilor bugetare, potrivit proiectului de Lege a responsabilitatii fiscale.
In anii de crestere economica, jumatate dintre veniturile bugetare suplimentare care depasesc veniturile prevazute initial prin buget trebuie alocate pentru cheltuieli de investitii.
Tinta de deficit bugetar nu va putea fi modificata decat in situatii de criza economica, cand indicatorii de performanta bugetara inregistreaza inrautatiri semnificative.
Propunerile legislative care majoreaza cheltuielile bugetare vor trebui sa fie compatibile cu legea bugetara anuala si cu Strategia fiscal-bugetara, adica sa existe fonduri alocate in buget pentru acoperirea acelor cheltuieli suplimentare.
De asemenea, propunerile de acte normative care diminueaza veniturile bugetare vor trebui sa primeasca avizul Ministerului Finantelor Publice si Consiliului Fiscal (ce ar urma sa se infiinteze conform acestui proiect de lege) prin care va trebui estimat impactul financiar asupra bugetului si vor trebui gasite surse pentru compensarea lui prin majorarea altor venituri bugetare.
Transparenta politicii fiscal-bugetare ar urma sa creasca in urma aplicarii legii.
Conform proiectului de lege, pana la sfarsitul lunilor aprilie, iulie si octombrie ale fiecarui an, Guvernul Romaniei va trebui sa prezinte public o evaluare a executiei bugetare trimestriale si a gradului de indeplinire al tintelor trimestriale.
Pana la sfarsitul lunii iulie a fiecarui an, pe site-ul Ministerului de Finante va trebui publicat un raport semestrial privind situatia economica si bugetara.
In 3 luni de la incheierea exercitiului bugetar, Ministerul Finantelor Publice va trebui sa publice pe site-ul propriu un raport cu privire la executia bugetara anuala a exercitiului incheiat.
La incheierea mandatului Guvernului, cu 60 de zile inainte de organizarea alegerilor parlamentare, pe site-ul Guvernului va trebui publicat un raport privind situatia economica si bugetara la final de mandat.
In perioada premergatoare alegerilor generale, liderii partidelor politice parlamentare vor putea solicita in scris Primului Ministru sau Consiliului Fiscal calcularea impactului financiar al angajamentelor electorale reflectate in politici publice.
"Pomenile electorale" vor putea fi cuantificate pentru a creste responsabilitatea politicienilor in cheltuirea banului public.
Existenta acestor rapoarte trimestriale, semestriale, anuale si de sfarsit de mandat privind eficienta si eficacitatea cheltuirii banilor publici va usura sarcina organizatiilor neguvernamentale interesate in monitorizarea politicilor publice.
Va fi infiintata o noua autoritate independenta - Consiliul Fiscal - compusa din cinci membri cu experienta in politici macro-economice si bugetare, nominalizati de Academia Romana, Banca Nationala a Romaniei, Academia de Studii Economice, Institutul Bancar Roman si Asociatia Romana a Bancilor.
Acest consiliu va avea un mandat de 5 ani si va elabora opinii, prognoze, analize si recomandari independente privind performantele fiscal-bugetare ale Guvernului.
***
"Raportul de monitorizare a progresului in implementarea politicilor publice 2009" poate fi citit integral pe website-ul Academiei de Advocacy, la adresa: http://www.advocacy.ro/upload/fisiere/bc27_raport-de-monitorizare-a-progresului-in-implementarea-politicilor-publice_2009.pdf
