autor: Mircea Mitrutiu

Stim cu totii ca atunci cand vrem sa primim bani pentru proiectele noastre de la un finantator - fie ca suntem o organizatie neguvernamentala, fie o intreprindere mica sau mijlocie - trebuie sa justificam in fata acestui finantator necesitatea selectarii proiectului nostru aflat in competitie deschisa cu alte propuneri.

Valoarea adaugata pe care o genereaza proiectul propus de noi, relevanta proiectului data de efectul sau anticipat asupra grupului tinta de beneficiari, sustenabilitatea lui financiara, corelarea dintre obiective, rezultate si activitati si indicatorii masurabili de performanta sunt criterii precise intr-o grila pe baza careia suntem judecati, evaluati si selectati.

A fi convingatori presupune un efort sustinut din partea noastra pentru redactarea si managementul unui proiect ce trebuie sa ii vorbeasca finantatorului despre scop, obiective, activitati, rezultate, impact, indicatori de performanta, surse de informare, mijloace de verificare, costuri realiste, prioritatile de alocare a resurselor prin buget, rentabilitatea investitiei propuse, experienta noastra in derularea de proiecte si capacitatea noastra de a le finaliza cu succes.

Care este grila pe baza careia putem noi sa ii evaluam pe guvernanti privind folosirea eficienta a banului public?

Asa cum noi trebuie sa justificam fiecare ban cheltuit pe care l-am obtinut din finantari nerambursabile, sa nu ii schimbam destinatia si sa ne atingem indicatorii de performanta pe care ni i-am asumat in fata finantatorului, guvernul trebuie la randul lui sa justifice in fata noastra eficienta cu care a cheltuit banii publici.

Noi, cetatenii si intreprinzatorii organizati in grupuri de interese ale societatii civile, patronate si sindicate, suntem cei care finantam bugetul de stat prin taxele si impozitele pe care le platim.

Democratia reprezentativa a creat un mecanism de control reciproc intre diferitele puteri in stat prin care proiectul de buget propus de guvern este aprobat de parlamentari, reprezentantii alesi in mod democratic de cetateni.

Mecanismul dezbaterilor parlamentare trebuie insa completat cu cel al dezbaterilor publice si democratiei participative prin care societatea civila poate fi consultata si implicata in procesul de elaborare, implementare, monitorizare si evaluare a politicilor publice.

Vrem sa stim cum sunt alocate resursele, care sunt prioritatile guvernantilor si in ce masura ele se suprapun peste prioritatile si interesele noastre individuale si de grup.

Care este impactul politicilor publice si al programelor bugetare?

. Isi ating ele rezultatele planificate?

. Rezolva problemele identificate?

. S-au inregistrat schimbari in bine in mediul de afaceri si in societate?

. Este calitatea serviciilor publice de sanatate, de educatie sau de ordine publica la nivelul asteptat de noi, finantatorii si consumatorii lor?

. Este mai simplu si mai putin birocratic sa faci afaceri in Romania?

. Avem drumuri mai bune?

. Suntem mai siguri pe strada si in locuintele noastre?

. Traim mai bine?

Promisiunile pe baza carora ne-am dat votul se regasesc in programele electorale ale partidelor politice.

Partidele ce au obtinut mai multe voturi pe baza potrivirii dintre promisiunile facute si asteptarile electoratului primesc legitimitatea pentru a ajunge la guvernare.

Programele electorale se transforma astfel in program de guvernare.

Centrul nervos al guvernului - Secretariatul General al Guvernului - trebuie apoi sa coreleze politicile publice cu prioritatile din programul de guvernare si sa le ierarhizeze, stabilind domeniile si directiile prioritare de actiune ale guvernului, ale fiecarui minister si ordonator principal de credite.

Aceste domenii si directii prioritare de actiune devin politici publice multianuale care vor fi finantate prin programele bugetare cuprinse in bugetul de stat.

Niciun ban nu mai poate fi alocat si cheltuit prin bugetul de stat decat pe baza de programe bugetare si politici publice multianuale.

Daca structura standard a unui program bugetar ar fi respectata pe fond si nu numai de forma, noi, ca si contribuabili, am sti daca banii au fost alocati cu cap si daca promisiunile electorale transformate in prioritati de guvernare, politici publice si programe bugetare vor fi indeplinite.

Daca nu, vom sti cine e responsabil si cum au fost risipiti banii nostri.

Un program bugetar, la fel ca si proiectul nostru de finantare pe model european, trebuie sa identifice problemele nerezolvate intr-un anumit domeniu (sanatate, educatie, aparare sau administratie) si sa gaseasca solutii pentru rezolvarea acestor probleme cu ajutorul resurselor alocate de la buget.

Rezultatele urmarite de programele bugetare ar trebui sa fie servicii publice de mai buna calitate si schimbarea in bine a calitatii vietii, a reglementarilor legislative si a mediului in care se desfasoara afacerile.

Indicatorii de performanta ai fiecarui program bugetar trebuie sa masoare gradul si nivelul de atingere a rezultatelor urmarite.

* * *

Studiul "Agenda politicilor publice finantate din bugetul de stat 2009" poate fi citit integral pe website-ul Academiei de Advocacy, la adresa: http://www.advocacy.ro/upload/fisiere/dc71_agenda_politicilor_publice_finantate_din_bugetul_de_stat_2009.pdf