Retailul alimentar se afla in mainile unui numar tot mai mic de jucatori, ceea ce duce la reducerea optiunilor de alegere ale consumatorilor, dar si la cresterea preturilor datorita taxelor de acces la raftul supermarketurilor.
Taxele pentru listarea fiecarui nou produs, pentru promotii, pentru deschiderea de noi magazine, pentru merchandising, pentru bugetul de marketing al lantului comercial, pentru cataloagele publicate de acesta sau pozitionarea speciala pe raft se ridica la 250 de euro pe fiecare sortiment de produs, ceea ce poate ridica pretul propus initial de furnizor cu pana la 50%.
Pentru a putea practica cele mai mici adaosuri comerciale de pe piata, marile retele comerciale solicita discounturi consistente fata de pretul de lista al furnizorilor.
Contractele impuse unilateral furnizorilor ii obliga pe acestia sa ofere acelasi pret de lista magazinelor de cartier, iar acestea, prin volumul mic de produse comandat, nu pot obtine discounturile de pret oferite supermarketurilor.
In consecinta, preturile din micile magazine sunt mai mari decat cele din supermarket, ceea ce duce la falimentul intreprinzatorilor locali, pierderea de locuri de munca in comertul traditional si reducerea competitiei pe piata de retail.
Daca in Romania procentul detinut de comertul modern de tip super sau hypermarket este momentan de doar 40%, tendinta este de aliniere la piata europeana, unde marii retaileri detin 70-80% din piata.
Extinderea retelelor de supermarketuri se face de fapt pe banii furnizorilor si consumatorilor prin taxele platite pentru deschiderea de noi magazine.
:: Distorsionarea preturilor pe piata este evidenta
"Crescatorii de taurine vand laptele catre procesatori in medie cu 0,8 lei pe litru", a afirmat Stefan Nicolae, presedintele Agrostar. "Doar laptele conform cu standardele UE, care contine 3,5% grasime, este platit cu 1,2 lei. De pe poarta procesatorului, laptele pleaca cu 1,5 lei pe litru, insa in galantare ajunge la 4-4,5 lei litrul. Peste 50% din pretul final al laptelui intra in conturile supermarketurilor. Comerciantii se folosesc de pozitia lor dominanta pe piata pentru a scadea pretul platit fermierilor, pastrand ridicat pretul la consumator. In Germania (Bavaria) pretul laptelui la producator este 0,43 euro, in Olanda 0,44 euro, iar in Romania doar 0,21 euro."
Consumatorul final este cel care plateste pentru aceasta politica comerciala gaunoasa.
Costel Caras, liderul Sindicatului Crescatorilor de Taurine, ameninta cu proteste de strada in fata marilor magazine care aduc chiar si leusteanul sau mararul din import.
:: La ora actuala, 80% dintre produsele alimentare din Romania sunt importate
Selectarea furnizorilor nu se face dupa raportul pret/calitate, ci dupa forta lor financiara de a plati taxele si a acorda discounturile solicitate de marile magazine.
Forta financiara depinde de crearea de produse apte sa genereze volume mari de vanzare si de capacitatea de a produce constant pentru a raspunde prompt comenzilor variabile ale magazinelor.
In acest fel, micii producatori cu retete traditionale, care produc cantitati limitate si nu detin surse financiare pentru a investi in dezvoltarea capacitatii de productie sunt eliminati din joc.
Prin politica preturilor de lista, eliminarea micilor producatori, promotiile agresive si disparitia micilor comercianti, diversitatea ofertei scade, iar posibilitatile de alegere ale consumatorilor se reduc.
Importurile ieftine de alimente industrializate in volume mari si conservate prin aditivi chimici sunt preferate legumelor si fructelor ecologice, naturale, produse de producatorii romani, care sunt mai scumpe si nu au un aspect comercial perfect.
:: Petitie contra hypermarketurilor
Publicatia electronica www.petitieonline.ro a lansat o petitie contra hypermarketurilor, semnata de 98 de consumatori si adresata Consiliului Concurentei, Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorului si Guvernului Romaniei.
Petitia solicita initierea neintarziata a unei investigatii a practicilor marilor lanturi comerciale care activeaza in Romania.
"Semnatarii considera ca numarul, cuantumul si natura taxelor impuse de marii retaileri furnizorilor de produse pun in pericol drepturile consumatorilor, generand scumpirea nejustificata a produselor si constituind o distorsionare periculoasa a mecanismelor de piata libera."
:: Se fac compromisuri la calitate pentru a tine preturile jos
"Marile lanturi de retail contribuie si ele la distrugerea calitatii produselor", este de parere omul de afaceri banatean Valeriu Carpanu. "Producatorii sunt nevoiti sa faca mari compromisuri la calitate pentru a tine preturile cat mai jos. Este un cerc vicios. Daca ai investit in retehnologizare, creste productivitatea muncii si capacitatea de productie. Pentru a recupera investitia, trebuie sa produci la capacitatea maxima si sa vinzi tot ceea ce ai produs. Ca sa vinzi, trebuie sa ajungi acolo unde se vinde si unde vin clientii, adica in supermarketuri, care impun insa taxe pentru intrarea cu produse in fiecare nou magazin deschis, taxe de marketing, de raft si promovare. De asemenea, nu sunt respectate termenele de plata pentru produsele livrate si vandute, iar contractele pot fi reziliate unilateral. In plus, trebuie sa fii capabil sa livrezi la timp cantitatile cerute de reteaua comerciala. Mai bine intri in relatie indirecta cu un retailer printr-un intermediar care are deja o relatie comerciala cu acesta pentru o gama mai larga de produse, pentru ca in acest fel nu mai platesti toate taxele impuse si achiti doar un comision pentru intermediar."
:: Jonglerii in limitele de calitate permise de standardul de produs
In practica, pentru a se incadra in pretul impus de supermarketuri, producatorii diminueaza calitatea si durata de viata a produselor.
Oana Jichici, directorul executiv al Oficiului Judetean pentru Protectia Consumatorilor Timis ne-a declarat:
"Fiecare producator roman trebuie sa elaboreze un standard propriu de firma si de produs care sa se incadreze in standardele internationale si directivele europene. Standardul de produs precizeaza limitele minime si maxime de calitate garantate prin certificatul de garantie eliberat de producator. Acesta precizeaza termenul de garantie si valabilitate, iar comerciantii trebuie sa puna pe piata doar produse sigure si care nu afecteaza sanatatea consumatorilor. Producatorii pot sa isi tina sub control costurile realizand produse spre limita minima de calitate prevazuta prin standardul de produs."
:: Europarlamentarii solicita anchetarea abuzurilor de putere exercitate de supermagazine
Europarlamentarii Caroline Lucas, Gyula Hegyi, Janusz Wojciechowski, Harlem Desir si Helene Flautre au depus o declaratie scrisa prin care solicita anchetarea abuzurilor de putere exercitate de supermagazinele din Uniunea Europeana.
"Intrucat, pe intreg teritoriul UE, sectorul de vanzari cu amanuntul este dominat din ce in ce mai mult de un numar mic de lanturi de supermagazine, acesti distribuitori cu amanuntul devin in mod rapid 'gardienii sectorului', exercitandu-si controlul asupra unicului acces veritabil pe care il au agricultorii si alti distribuitori la consumatorii din UE. Informatiile colectate arata ca marile supermagazine abuzeaza de puterea lor de cumparare pentru a-i obliga pe furnizori sa isi reduca preturile la niveluri imposibil de sustinut si pentru a le impune conditii inechitabile. Presiunile exercitate asupra furnizorilor au efecte negative atat asupra calitatii conditiilor de munca, cat si asupra protectiei mediului, iar consumatorii s-ar putea confrunta cu o scadere a diversitatii produselor oferite, a patrimoniului cultural reprezentat de acestea si a numarului de puncte de vanzare cu amanuntul. Marile supermagazine opereaza din ce in ce mai mult la nivel transfrontalier, motiv pentru care este de dorit armonizarea legislatiei comunitare. Solicitam DG Concurenta sa efectueze o ancheta privind efectele pe care concentrarea sectorului european de supermagazine le are asupra micilor intreprinderi, furnizori, lucratori si consumatori si, in special, sa evalueze abuzurile legate de puterea de cumparare care ar putea fi generate de o astfel de concentrare si Comisiei Europene sa propuna masuri adecvate, inclusiv reglementari, pentru a proteja consumatorii, lucratorii si producatorii de orice abuz de pozitie dominanta sau de efectele negative identificate in cursul acestei anchete."
Magor Csibi, europarlamentar PNL, vicepresedinte al Comisiei pentru Mediu, Sanatate Publica si Siguranta Alimentara din PE, remarca faptul ca:
"La vanzare, cele mai importante caracteristici, atat pentru producator, cat si pentru supermarketul care cumpara, sunt forma perfecta, culoarea si durata cat legumele si fructele rezista pe raft. Toate celelalte caracteristici, inclusiv gustul, devin secundare. O ferma care respecta standardele europene seamana mai mult cu o fabrica. Culoarea, forma si rezistenta rosiilor se poate regla prin calculator. Rosiile devin niste bombe de apa fara gust si savoare. Nu putem ramane pasivi atunci cand este vorba despre dreptul nostru de a consuma produse naturale, hranitoare, gustoase si sanatoase."
Prin reglementarea acestui sector s-ar obtine o distributie mai echitabila a castigurilor intre producatori, procesatori si supermarketuri.
:: Riscuri generate de pozitia dominanta pe piata a marilor magazine
. scaderea calitatii si uniformizarea produselor
. distrugerea comertului traditional
. reducerea diversitatii ofertei de produse
. avantajarea produselor alimentare industrializate in defavoarea celor traditionale, naturale si gustoase
. falimentul micilor producatori
. favorizarea produselor alimentare ieftine din import care genereaza volume mari de vanzare
Articol aparut in revista Banat Business nr. 179 / martie 2008
Autor: Mircea Mitrutiu
