Recent, actionarii "IT Parc Management" au hotarat schimbarea formei juridice a societatii din societate pe actiuni (s.a.) in societate cu raspundere limitata (s.r.l.) pentru a diminua capitalul social minim obligatoriu de la 10.000 de euro la 2.500 de lei.
Cei cinci asociati fondatori detin parti egale de cate 20% din valoarea capitalului social.
Scopul unui parc IT in Timisoara este de a crea mediul necesar pentru cooperarea dintre institutiile de cercetare, universitatile si firmele din domeniul tehnologiei informatiilor si comunicatiilor.
In faza initiala, echipa de management a parcului si incubatorul de afaceri IT au fost stabilite provizoriu in sediul din bulevardul Revolutiei nr. 9 apartinand Universitatii "Politehnica" Timisoara.
Pana in 2008, fondatorii isi propuneau construirea unei locatii proprii pe un teren pus la dispozitie de institutiile administrative fondatoare (Consiliul Local Timisoara sau Consiliul Judetean Timis) care sa gazduiasca atat firmele care se vor localiza in parcul industrial, cat si incubatorul de afaceri IT.
Din pacate, initiativa romano-austriaca nu s-a putut materializa pana acum din lipsa unui teren corespunzator.
Desi au fost vizitate circa 20 de locatii, nu s-a putut lua nicio decizie concreta de atribuire a unui spatiu.
Din aceasta cauza s-a pierdut si un proiect la care a aplicat Institutul "e-Austria" si care ar fi beneficiat de o finantare de cinci milioane de euro din partea guvernului austriac si de doua milioane euro din partea guvernului roman.
Nu se putea pleca insa de la firul ierbii, finantarea austriaca presupunand un inceput de cladire care sa fie apoi dezvoltat.
Variantele luate in calcul de-a lungul timpului au fost cazarma de pe strada Oituz, unde se va realiza campusul Universitatii de Vest, cladirea Institutului de Chimie si a filialei Academiei Romane, care a fost insa revendicata de fostii proprietari sau vechile sedii ale unitatilor militare din Timisoara.
La ora actuala, este in discutie localizarea parcului IT la Covaci, in cadrul proiectului care va fi dezvoltat de Consiliul Judetean Timis pe terenul de 60 de hectare unde initial trebuia amplasat deponeul ecologic sau obtinerea uneia dintrre locatiile ce urmeaza sa intre in patrimoniul Consiliului Local Timisoara.
O posibilitate luata in calcul este trecerea in linia a doua a universitatilor ca asociati in proiect, diminuarea participatiilor acestora la capitalul social si intarirea pozitiei administratiei locale si judetene ca asociat majoritar pentru a avea acces la fondurile structurale.
Directia de Dezvoltare din Primaria Timisoara si ADETIM ar putea fi implicate in scrierea si managementul proiectelor de finantare.
Firmele ce opteaza pentru a-si muta sediul in parcul IT ar beneficia de spatii si infrastructura la chirii modice, mai mici decat cele de pe piata imobiliara, precum si de servicii partajate de tipul proiectelor comune integrate, informatiilor si oportunitatilor de afaceri, gasirii de parteneri pentru proiecte europene de cercetare si transfer tehnologic, logistica, incubare si promovare pentru cresterea vizibilitatii pe piata externa.
Marile companii din domeniul IT isi deschid birouri de reprezentare in parc, se implica in proiectele care prezinta interes pentru ele, recruteaza specialisti si isi definesc cerintele specifice de training specializat pentru furnizorii externi.
In momentul in care masa critica de firme localizate in parc ar fi atinsa, se diminueaza mult costul serviciilor partajate de consultanta, training, asistenta juridica si contabila, scriere si implementare de proiecte sau inchiriere de sali pentru conferinte si seminarii.
"Exista deja o baza de date cu 100 de companii austriece interesate sa fie beneficiari de servicii sau parteneri in proiecte, dintre care 30 si-au exprimat intentia de a deschide birouri de reprezentare in viitorul parc", ne-a precizat prof. dr. Viorel Negru, director adjunct al Institutului "e-Austria" si sef al Departamentului de Informatica din Facultatea de Matematica si Informatica a Universitatii de Vest.
:: In Europa
Modele de succes ale parcurilor stiintifice si tehnologice functioneaza in numeroase orase europene: Paris, Marsilia, Munchen sau Linz.
Landurile sau autoritatile regionale pun la dispozitie terenul si platesc salariile pentru echipa administrativa a parcului, universitatile vin cu expertiza, trainingul, absolventii si proiectele de cercetare, iar bancile sau marile companii straine care investesc in domeniu construiesc cladirile pe care apoi le inchiriaza firmelor ce se vor localiza in parc.
Infrastructurile specializate de transfer tehnologic si inovare pot fi motorul unei dezvoltari exponentiale a sectorului IT.
:: In Timisoara
Legea 50/2003 a creat cadrul pentru constituirea si functionarea parcurilor stiintifice si tehnologice in Romania.
In Timisoara functioneaza peste 300 de firme al caror obiect principal de activitate este direct legat de tehnologia informatiei, multe dintre acestea producand software pentru export.
Cele doua universitati scot anual 400 de absolventi, dintre care 100 sunt masteranzi specializati in domeniul IT&C.
Forta de munca specializata este principalul avantaj competitiv si factor de atractie pentru investitorii straini de profil.
:: Societatea pe actiuni "IT Parc Management" a luat fiinta prin asocierea Consiliului Local Timisoara, Consiliului Judetean Timis, Universitatii de Vest, Universitatii "Politehnica" Timisoara si Institutului "e-Austria".
:: Institutul "e-Austria" este un spin-off de cercetare in stiinta computerelor infiintat prin asocierea in 2002 a Departamentului de Calculatoare a Universitatii "Politehnica" Timisoara, Departamentului de Informatica si Stiinta Calculatoarelor a Universitatii de Vest si a Research Institute of Symbolic Computation al Universitatii din Linz, Austria. "e-Austria" este membru in Clubul IT si Parcul IT Timisoara.
:: Clubul IT a fost initiat de ADR Vest si isi propune sa creasca increderea intre jucatorii mari de pe piata regionala de IT&C si sa deschida canale de comunicare si cooperare intre firme care pana acum se considerau doar angajatori concurenti pe aceeasi piata a muncii limitata de numarul prea mic de absolventi ce termina facultatea anual la Timisoara.
Articol aparut in revista Banat Business nr. 178 / februarie 2008
Autor: Mircea Mitrutiu
