Lumea e o scena globala pe care indivizii si organizatiile joaca rolurile pe care si le aleg singure. Regizorul a plecat, piesa programata s-a anulat si nimeni nu mai gaseste textul. Actorii improvizeaza, iar spectatorii au urcat pe scena si pretind rolurile principale. Regulile vechi nu mai exista, iar cele noi nu au fost inca inventate.

E lumea funky*, in care totul e pe apucate, o jungla in care castiga doar cei mai puternici. O lume in care oportunitatile coexista cu riscurile si nesiguranta, iar indivizii au libertati, dar si responsabilitati sporite. Intr-o lume capitalista a darwinismului economic, supravietuirea si succesul presupun sa fii 'fit & sexy', adaptat perfect la piata si atragator.

(*Funky Business este un bestseller international, numarul 16 in topul celor mai bune carti de business din toate timpurile. Karaoke Capitalism propune o metoda de management pentru omenire si reinventarea afacerilor.)

Cele trei forte care ne imping in necunoscut sunt schimbarile in tehnologie, institutii si valori.

Tehnologia e sectiunea de ritm a afacerilor funky. Se schimba mai rapid decat regulile emise de guverne ca sa o controleze.

Gradul de utilitate al retelelor electronice sporeste exponential cu cresterea numarului de utilizatori conectati. Cand ating masa critica, retelele explodeaza.

Casele noastre devin temple ale realitatii virtuale. IT-ul comprima timpul si spatiul si face pietele sa devina perfecte.

Brokerii de informatii iau locul intermediarilor.

Statul national nu mai e o unitate de analiza relevanta nici pentru companiile multinationale, nici pentru elita de maine a tinerilor profesionisti competenti care devin calatori globali, armate de mercenari in cautarea oportunitatilor.

Criza institutiilor inseamna golirea templelor bazate pe valori si credinte, criza familiei traditionale si demolarea turnului care proteja cetateanul in statul asistentei sociale. Inseamna intoarcerea la mana invizibila a fortelor pietei.

Suntem cetateni ai unei lumi dominate de piete globale care aloca resursele ce nu ajung pentru toti pe baza eficientei economice.

Democratizarea informatiei genereaza piete aproape perfecte, fara asimetrii si frictiuni, unde liderul de piata ia totul. Castigatorii cu cea mai buna oferta se aleg cu o felie tot mai consistenta din tortul resurselor precare. Ceilalti dispar sau gasesc alta nisa.

Trebuie sa te reinventezi, sa renunti la a mai controla toate incertitudinile si sa-ti asumi mai multe riscuri.

Traim intr-o societate a surplusului si excesului. Consum, deci exist. Cumpar, deci exist.

Singuratatea si egoismul marcheaza o societate schizofrenica. Sexul si cumparaturile sunt noii idoli ai individului materialist care alearga dupa placere, iar mall-ul este noul sau templu.

Este epoca individului liber care trebuie sa-si asume alegeri responsabile. Cei norocosi sunt originali, au o atitudine de invingatori, au aspiratii si ambitii, se plaseaza in calea oportunitatilor, sunt deschisi si pro-activi, se schimba inainte de a fi siliti sa o faca si sunt in continua transformare, adaptare si invatare.

Oameni si organizatii, iesiti in evidenta, daca nu vreti sa iesiti din joc. Faceti valuri ori veti disparea!

Toti oamenii vor bunastarea occidentala si o vor acum. Vor preturi mici, dar in acelasi timp pretind salarii mari si randamente tot mai ridicate ale investitiilor si economiilor. Ceea ce genereaza o societate tot mai polarizata, cu bogati si saraci, cu super-competenti si analfabeti in informatica. Noile triburi biografice globale se construiesc in jurul identitatii date de atitudini si valori.

Companiile si detinatorii de capital sunt supusi presiunilor venite din toate partile. Loialitatea angajatilor si clientilor dispare. Concurenta este crescanda, clientii pretentiosi si constienti de forta lor se comporta ca niste dictatori ce impun doar preturi mici, iar competentii-cheie, acei angajati talentati, inovativi si performanti de care depinde viitorul firmei si fara de care nu puteti functiona isi negociaza salariile si statutul de pe pozitii de forta.

Profiturile se diminueaza, iar supravietuirea depinde de crearea si valorificarea unor monopoluri de piata temporare prin abordari diferite si inovative.

Captarea atentiei consumatorului, focalizarea si diferentierea devin esentiale. Valoarea intangibilelor creste. Brandul, know-how-ul, cunoasterea sunt principalele active. Designul industrial este o resursa tot mai bogata de diferentiere si evidentiere. Produsele si serviciile trebuie sa proiecteze o experienta si sa genereze emotii pentru consumatori.

Esentiali pentru firma funky sunt competentele si competentii-cheie. A sta pe loc inseamna a ramane in urma. Consolidarea cunostintelor strategice in interiorul firmei, focalizarea activitatii pe competentele-cheie si pe tribul-tinta, transpunerea rapida in rezultate concrete a ceea ce ai invatat, managementul intercultural in firmele internationale, relatia si comunicarea cu clientii, inovarea continua pe modelul unei fabrici de idei si vise, personalizarea si individualizarea ofertei, diversitatea sexuala si culturala a angajatilor sunt solutiile oferite de autori**.

(**Jonas Ridderstrale si Kjell Nordstrom sunt doi profesori suedezi de stiinte economice cu o abordare neconventionala, situati in topul global al ganditorilor de management.)

Firma funky este mai mica, lucreaza in echipe suple, construite pe proiecte si pentru sarcini temporare si nu pe fise de post pe durata nedeterminata. Este mai plata din perspectiva ierarhiei organizationale, lucreaza pe orizontala de-a lungul proceselor, este deschisa spre parteneriate si aliante strategice, externalizeaza partenerilor din retea tot ceea ce nu tine de competentele sale cheie si masoara permanent performanta. Ofera oportunitati, nu slujbe si atrage oameni talentati prin magnetul leadership-ului si prin comunicarea imaginii de brand.

Fiecare firma trebuie sa aiba o poveste de succes atractiva, o viziune care sa motiveze si o politica ce permite experimentarea, greselile si chiar esecul in cautarea noului. Povestile transforma informatiile in emotii care seduc starurile si talentele. Oamenii vor angajatori care investesc in dezvoltarea carierei lor. Contractele de munca standard sunt tot mai putin acceptate. Angajatii cer pachete salariale si motivationale personalizate.

Mijlocul critic de productie a devenit creierul uman aflat in proprietatea indivizilor. Emotia si imaginatia reprezinta calea spre progres. Noul razboi rece e batalia creierelor, iar noul camp de lupta este cel al cunoasterii.

Leadership-ul si managementul devin mai importante ca oricand. Sarcinile-cheie ale liderilor sunt selectia oamenilor potriviti, definirea si comunicarea obiectivelor si asteptarilor, motivarea angajatilor si partenerilor si dezvoltarea carierei pentru a-i ajuta pe oameni sa creasca in interiorul firmei si sa ajunga acolo unde au visat.

A copia si a imita prin benchmarking si bune practici te duce spre mediocritate. In schimb, inovarea este riscanta, dar poate genera salturi calitative si monopoluri de piata temporare.

Clubul karaoke este deschis doar celor care au succes si bani. Lor le sunt accesibile toate optiunile si alegerile. Inovatorii nu imita. Solutia: sa fii o versiune reusita a propriei persoane, nu o palida imitatie second-hand a altcuiva.

Talentul face capitalul sa danseze

Puterea este a competentilor si talentatilor, a celor cu o atitudine pozitiva si pro-activa si cu aptitudini ce aduc plus valoare. Conteaza doar cei mai buni profesionisti si cei mai recunoscuti meseriasi, cei care stiu sa transforme cunostintele in rezultate concrete si bani.

Detinem controlul asupra celei mai importante resurse a momentului: propriile noastre creiere. Ca sa ne diferentiem de ceilalti, trebuie sa iesim in evidenta. Sa facem apel nu doar la latura noastra rationala, ci si la cea emotionala, intuitiva si instinctuala, la emotii, intuitie si dorinte.

Pe langa estetica, avem nevoie de etica si responsabilitate sociala a companiilor. Avem nevoie de un capitalism cu caracter si cauza. Pe langa eficienta avem nevoie de empatie, in afara de ratiune sa invatam sa valorificam emotiile.

Pe masura ce ne-am apropiat de o realitate virtuala, ne-am indepartat treptat de o lume virtuoasa. Lacomia a incetat sa mai fie un pacat capital, ea a devenit o virtute. Mana invizibila a pietei s-a transformat intr-un pumn care ii striveste pe cei lipsiti de aptitudini, relatii si capital.

Cele sapte pacate capitale s-au transformat in strategii de pozitionare pe piata. Slabiciunile si inclinatiile spre pacat ale consumatorilor sunt exploatate comercial. Trufia, invidia, lacomia, desfranarea si placerile trupului, mania, zgarcenia si comoditatea lenesa furnizeaza teme de marketing pentru crearea de povesti ce ademenesc in lumea cumparaturilor.

Mandria este abordata prin cartile de credit Platinum, calitatea de membru in cluburile exclusiviste si povestile de succes despre vedete.

Orice reclama foloseste invidia fata de personalitatile cu realizari de exceptie si dorinta de a le semana.

Lacomia presupune a consuma mai mult decat ai nevoie. Industria alimentara si produsele de lux se bazeaza pe lacomie. Fast-food-ul, perlele, iahturile si limuzinele de lux inseamna izbavire prin retail si iluzia de apartenenta la o anumita clasa sociala.

Afacerea porno pe Internet ne arata ca se castiga bine de pe urma desfranarii. Sexul vinde insa si alte produse, de la cosmetice si haine pana la masini si carti.

Controlul furiei ne face sa apelam la cumpararea de arme, jocurile violente pe calculator, paint-ball, filme de actiune, muzica death-metal si la conflictele galeriilor sportive cu ocazia meciurilor de fotbal.

Bancile si fondurile de investitii exploateaza zgarcenia, in timp ce trandavia fizica si intelectuala rimeaza cu telenovelele si vacantele de tip all inclusive.

Corporatiile pot alege sa devina Rai SRL, Diavolul mascat.ro, Intreprinderea Ingerul Negru sau Iad LTD. Alegerea le apartine. Adica pot sa intreprinda lucruri virtuoase in moduri virtuoase, lucruri virtuoase in moduri pacatoase  (afaceri legitime ce polueaza apa si aerul, utilizeaza munca copiilor sau mituiesc reprezentantii guvernelor), lucruri pacatoase in moduri virtuoase prin sinovatie - inovatie bazata pe pacat (valorificarea comerciala a slabiciunilor si inclinatiilor spre pacat ale consumatorilor, urmata de oferirea de solutii pentru contracararea efectelor negative - promovarea fast-food-ului urmata de combaterea obezitatii prin diete, tratamente pentru dependentii de droguri, alcool sau jocuri de noroc, cosmetice pentru cei ce viseaza la frumusete) sau lucruri pacatoase in moduri pacatoase.

Articol aparut in revista Banat Business nr. 178 / februarie 2008

© Mircea Mitrutiu