De Ziua Timisoarei a fost organizata o sedinta comuna a consiliilor locale ale Timisoarei si Aradului pentru a demara discutiile despre polul dezvoltarii regionale Timisoara-Arad.
Pentru a incalzi spiritele si orgoliile inca de la inceput, Adrian Nitu, consilier al primarului Aradului si presedintele Biroului Permanent Municipal al PD Arad, a precizat ca Aradul si Timisoara au doua optiuni strategice: competitia sau parteneriatul.
Daca vor opta pentru competitie si daca tendintele actuale de crestere economica vor continua, Adrian Nitu afirma ca Aradul va depasi Timisoara in 2015.
In schimb, daca vor lucra impreuna in parteneriat, cele doua orase ar avea sansa sa depaseasca Bucurestiul in 2025.
Argumentele economice ale acestei afirmatii facute de un doctor in economie sunt urmatoarele:
In 2006, Timisoara ocupa locul 3 in clasamentul national la PIB/locuitor cu 7.067 euro, iar Aradul are a cincea pozitie, cu 5.957 euro.
Bucurestiul realizeaza un PIB/locuitor de 10.762 euro.
Ritmul de crestere economica actual al celor doua orase este de 7,7% pe an pentru Arad si 5,3% pe an pentru Timisoara.
Daca aceste ritmuri de crestere s-ar pastra constante, Aradul ar ajunge in 2008 la 6.657 euro/locuitor si in 2013 la 10.783 euro/locuitor.
In schimb, Timisoara ar creste la 7.931 euro/locuitor in 2008 si 10.682 euro/locuitor in 2013.
Consilierul primarului Aradului afirma insa ca daca am actiona ca pol economic, am inregistra un ritm de crestere superior, de 10% pe an si am realiza impreuna in 2025 un PIB/locuitor de 37.100 euro fata de 36.992 euro in Bucuresti.
Cred insa ca aceste statistici pornesc de la o ipoteza gresita.
Ritmurile de crestere economica in diferite orase si regiuni nu se pastreaza constante timp de 7-20 de ani.
Timisoara a trecut deja prin faza de dezvoltare exponentiala prin care trece acum Aradul.
In cativa ani insa, datorita crizei de resurse umane calificate si de terenuri libere, boom-ul economic se estompeaza si dezvoltarea exponentiala se transforma intr-o dezvoltare liniara sau chiar in stagnare.
Timisoara nu renunta la prietenia cu Serbia pentru axa cu Aradul
Forta celor doua orase consta in atractivitatea lor pentru investitiile straine, ponderea ridicata in exporturile Romaniei si numarul insemnat de studenti din cele doua centre universitare (50.0000 de studenti in Timisoara si 15.000 de studenti in Arad).
Proiectele care ne leaga sunt zonele metropolitane, dezvoltarea regionala in Regiunea de Vest, autostrada, drumul interjudetean Berzovia-Topolovat-Lipova, aeroportul regional, turismul, infrastructura si politicile de mediu.
Primarul Timisoarei, Gheorghe Ciuhandu, a precizat ca Timisoara prefera sa vorbeasca despre un pol de dezvoltare si nu doar despre o axa Timisoara-Arad.
Timisoara nu priveste doar spre Arad, ci coopereaza bine in euroregiune atat cu Szeged-ul, cat si cu Novi-Sad-ul.
Serbia va reincepe sa devina in curand un punct de atractie pentru dezvoltarea economica a Timisoarei pe masura ce se va apropia de Uniunea Europeana.
Aeroportul regional ar trebui sa fie cel din Timisoara, iar Aradul ar putea sa se orienteze spre un aeroport cargo specializat pentru transportul marfurilor.
Trenurile rapide si autostrada ar putea sa uneasca cele doua orase cu aeroportul regional.
Promovarea turistica s-ar putea face mai bine la nivel regional prin infocentrele turistice municipale, iar Piata de Gros poate fi utilizata ca infrastructura regionala pentru un comert civilizat cu legume-fructe, un domeniu unde Aradul are o traditie indelungata.
De asemenea, dezvoltarea regionala ar impune, in opinia primarului Timisoarei, o regiune administrativa cu un executiv si parlament regional.
Constantin Ostaficiuc, presedintele Consiliului Judetean Timis, a precizat ca Legea 215 a administratiei publice locale permite crearea unor asociatii interdepartamentale cu caracter juridic intre judetele din Regiunea Vest si o asemenea asociatie ar putea fi cadrul legal pentru o entitate juridica regionala.
De asemenea, domnia sa a subliniat riscul unei dezvoltari excesiv de polarizate si dezechilibrate intre urban si rural.
Timisoara atrage 80% din investitiile straine si realizeaza 73% din exporturile judetului Timis, desi are doar jumatate din populatia judetului.
In timp ce Timisoara si Aradul se dezvolta, comunele si micile orase din cele doua judete sunt doar la nivelul de dezvoltare din Caras-Severin si Hunedoara.
Analistul economic Nicolae Taran a precizat ca principalele resurse ale dezvoltarii sunt munca si capitalul.
Nu putem controla miscarile de capital intr-o economie globalizata, dar putem sa mizam pe cea mai mare densitate de studenti la nivel national si sa investim in calitatea educatiei si intr-o crestere economica echilibrata.
Comunitatea universitara ar trebui implicata direct in creionarea strategiilor de dezvoltare locale si regionale, iar Culoarul XI paneuropean Dresda-Istanbul care va trece prin Arad-Timisoara-Turnu Severin-Calafat-Vidin-Sofia-Istanbul nu ar trebui neglijat in favoarea Culoarului IV.
Podul Calafat-Vidin va fi cel de-al doilea pod peste Dunare, dupa Giurgiu- Ruse si este considerat ca fiind 'veriga lipsa' pentru conectarea oraselor Dresda/Nürnberg-Praga-Viena/Bratislava-Budapesta-Arad-Timisoara-Sofia- Salonic/Plovdiv-Istanbul.
Discutiile vor continua in 24 august cand, de Zilele Aradului, consilierii municipali si executivul timisorean vor intoarce vizita vecinilor.
Articol aparut in revista Banat Business nr. 174 / septembrie 2007
© Mircea Mitrutiu
