Octav Eusebiu Danila, presedintele Colegiului Director al Camerei Notarilor Publici Timisoara a precizat la conferinta economica 'Proiecte de investitii in Regiunea de Vest', organizata de saptamanalul "Banii Nostri", faptul ca in regiune au fost incheiate in anul 2006 un numar de 51.019 acte de dispozitie imobiliara privind instrainarile (vanzarile) de imobile.
Dintre acestea, 28.566 au fost inregistrate in Timis, 13.470 in Arad si 8.983 in Caras-Severin.
Dintre cele 28.566 de vanzari de imobile din Timis, 21.730 au fost inregistrate doar in Timisoara.
In primele luni din 2007 s-a consemnat o usoara tendinta de scadere a tranzactiilor imobiliare din Timisoara si o crestere a tranzactiilor in Arad, insa pretul imobilelor este mult mai mare in Timisoara decat in Arad.
Daca in 2006 s-a incasat un impozit de 19 milioane RON din tranzactiile imobiliare, prin schimbarea modului de impozitare a tranzactiilor imobiliare, in primele cinci luni din 2007, impozitele incasate au fost de 32 milioane RON.
Interesele latifundiarilor antreneaza cheltuieli publice
Sesiunea cea mai interactiva si incitanta a conferintei s-a referit la piata imobiliara din Regiunea de Vest.
S-a constatat aici ca orasele mari se dezvolta in detrimentul oraselor mici, iar populatia se muta din mediul rural in mediul urban.
Interesele latifundiarilor de teren si ale developerilor imobiliari sunt singurele care conteaza, insa daca ele nu sunt tinute sub control de catre autoritatile publice, pot sa genereze grave dezechilibre ecologice si sociale, afirma arhitectul Radu Radoslav.
Maximizarea profiturilor proprietarilor de teren si ale developerilor genereaza in general cresterea costurilor publice cu infrastructura care trebuie adusa pana la investitiile private din zonele metropolitane situate in afara marilor orase.
Pe terenurile celor bogati se fac dezvoltarile imobiliare care aduc prosperitate economica, iar pe terenurile publice si pe cele ale celor saraci sunt proiectate spatii verzi, drumuri si lucrari de infrastructura.
Piata imobiliara este umflata artificial prin supraevaluarea imobilelor utilizate drept garantii pentru obtinerea de credite bancare de investitii, considera Corina Dragomirescu, vicepresedinta CCIAT.
Daca ar fi tinute sub control cheltuielile publice, la 1 euro cheltuit din banii publici pentru infrastructura ar trebui sa se adauge 7 euro investiti din surse private pentru dezvoltare.
Din pacate, raportul public-privat nu este in general acesta.
Chiriile ridicate impiedica migratia fortei de munca
Marile orase din vestul tarii se confrunta deja cu o criza a fortei de munca si cu terenuri prea scumpe, ceea ce duce la o scadere a ritmului investitiilor.
Pentru a ramane atractive pentru investitori, ele trebuie sa sustina o migratie interna din mediul rural sau din alte zone ale tarii.
In conditiile in care salariul mediu nu trece de 300-400 de euro, iar chiria pentru un apartament cu doua camere este de 200 de euro, nu se poate crea atractivitate pentru migratia fortei de munca.
Exista doar doua solutii pentru aceasta dilema: achizitionarea de locuinte de serviciu de catre firmele interesate sau subventionarea de catre angajatori a chiriei pentru locuintele oferite spre inchiriere pe piata imobiliara.
Modele ale oraselor de succes
In competitia dintre ele, marile orase vor sa atraga activitati economice de varf cu profitabilitate ridicata, locuitori cu venituri mari din clasa de mijloc si turisti straini.
Cele doua modele de succes care s-au impus in Occident sunt 'orasul serviciilor', bazat pe turism, restaurante, retail comercial, banci si asigurari si 'orasul antreprenorial', bazat pe centre de cercetare si dezvoltare de noi produse si pe universitati de prestigiu.
Articol aparut in revista Banat Business nr. 174 / septembrie 2007
© Mircea Mitrutiu
