Piata Victoriei nr. 3 si Medicinei nr. 1. Doua imobile ultracentrale din Timisoara pentru care camera de comert este in litigiu cu statul roman la Curtea Europeana a Drepturilor Omului.

De ce? Orice persoana fizica sau juridica are dreptul la propriile sale bunuri. Nimeni nu poate fi privat de proprietatea lui decat pentru cauze de utilitate publica.

Este vorba chiar despre articolul 1 din Protocolul 1 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului.

Cand vine vorba despre un drept fundamental cum este dreptul de proprietate, reglementarile internationale au prioritate fata de legile nationale.

CCIAT reclama la CEDO faptul ca statul a intervenit asupra dreptului sau de a detine aceste doua imobile si de a se folosi de ele.

Interventia statului s-a facut prin vanzarea ilegala a apartamentelor din cele doua imobile catre tertii chiriasi care locuiau in ele.

Putina istorie imobiliara

Primul imobil, cel din Piata Victoriei 3, a fost construit in 1924 de catre Camera de Comert si Industrie din Timisoara.

In aceasta cladire, camera si-a avut sediul si birourile pana in anul 1949, an in care toate camerele de comert teritoriale au fost desfiintate abuziv de statul comunist.

Prin Hotararea de Guvern 914 din 1996, intregul imobil a fost dat in administrare CCIAT pentru sediu si loc de desfasurare a activitatii.

Desi H.G. respectiva a fost atacata in contencios administrativ de locatarii imobilului sustinuti de Consiliul Local al Municipiului Timisoara, instanta a respins cererile formulate.

CCIAT a incercat sa redobandeasca pe cale judecatoreasca proprietatea asupra imobilului, dar actiunea sa a fost considerata prematura pentru ca Legea 112/1995 existenta la acea vreme nu reglementa clar situatia acestor imobile.

Camera a facut in paralel si demersuri administrative la primarie pentru restituirea celor doua imobile, dar notificarile nu au fost solutionate nici dupa ani de zile.

Desi imobilul in litigiu nu se afla in circuitul civil, era in proprietatea publica a statului, nu a fost construit din fondurile statului si nu a avut niciodata destinatia de locuinta, statul a vandut chiriasilor apartamentele din imobil.

Camera de comert considera ca imobilul a fost vandut cu incalcarea legilor in vigoare si chiriasii nu pot invoca buna lor credinta la incheierea contractului de vanzare-cumparare.

Ei ar fi trebuit sa se asigure ca au dreptul legal de a cumpara acele apartamente inainte de a semna contractele de vanzare-cumparare.

Imobilul nu a apartinut unor institutii care si-au incetat definitiv existenta, ci unor organizatii desfiintate abuziv si reinfiintate in 1990, imediat dupa abolirea regimului comunist.

Patrimoniul acestora nu a fost transmis altor persoane in urma desfiintarii, ci le revine de drept ca si continuatoare a camerelor de comert de dinainte de 1949.

In alte judete, cum ar fi Hunedoara, Botosani, Sibiu sau Mures, camerele de comert si-au redobandit patrimoniul prin decizii ale judecatoriilor.

Guvernul isi cere scuze pentru intarziere. Cica ar avea circumstante exceptionale

In observatiile sale trimise Curtii Europene a Drepturilor Omului, Guvernul Romaniei afirma ca intarzierea acordarii despagubirilor este justificata de circumstantele exceptionale implicate de reforma radicala a reglementarii regimului proprietatii, timpul necesar pentru punerea in practica a unui mecanism eficient de despagubire, resursele bugetare limitate ale statului roman si imperativul dreptatii sociale.

In Romania au fost adoptate legi succesive in materie de restituire a proprietatii care au cautat sa pastreze un echilibru intre nevoia de a despagubi fostii proprietari, in natura sau echivalent si presiunile sociale ale chiriasilor.

Este vorba despre legile 112/1995, 10/2001 si 247/2005.

Abia ultima lege impune principiul restituirii in natura a imobilelor si, doar daca nu este posibil, restituirea prin echivalent, la valoarea pietei, in bani sau prin participatii la Fondul Proprietatea.

Fondul detine in portofoliul sau actiuni la 114 companii romane, iar actiunile sale vor fi listate la bursa.

Despagubirile ce pot fi acordate nu sunt plafonate de catre stat.

Evaluarea imobilelor care nu pot fi restituite in natura se va realiza conform standardelor internationale de evaluare, pe baza unei expertize tehnice de evaluare.

Guvernul considera ca intarzierile in acordarea despagubirii cuvenite sunt compensate de faptul ca despagubirile nu sunt plafonate si solicita curtii sa nu fie obligat la suportarea unei taxe excesive si exorbitante.

Litigiul in prima instanta pentru anularea contractelor de vanzare-cumparare ale chiriasilor a inceput pe 16 august 2002, acum mai bine de cinci ani.

Miza: patru milioane de euro

Recent, expertul angajat de Guvernul Romaniei a trimis la CEDO o evaluare a imobilului din Piata Victoriei 3 care facea referire la o valoare de 1.000 euro/mp.

Avand in vedere ca preturile de piata rezultate din anunturile publicitare si din tranzactiile imobiliare incheiate in zona ultracentrala a Timisorii sunt de 2-3.000 de euro/mp, CCIAT considera ca valoarea imobilului nu este doar de 1,3 milioane euro cat spune expertul guvernului, ci ar putea ajunge pana la 3,9 milioane euro.

De aceea, camera a angajat deja propriul expert pentru a realiza o contraexpertiza a evaluarii imobilului pe care o va transmite in curand la CEDO.

Avocatul ce reprezinta interesele camerei la Strasbourg ne-a precizat ca exista trei variante de solutionare a litigiului:

1. Restituirea in natura a imobilelor prin constatarea nulitatii absolute a contractelor de vanzare-cumparare, rectificarea cartii funciare si demararea proceselor de evacuare a chiriasilor in termenul legal prevazut de lege.

Desi este o procedura greoaie si de lunga durata, camera prefera aceasta prima varianta.

2. Compensarea in natura. Daca ocrotirea raporturilor civile si stabilitatea circuitului civil al proprietatii va prima in dauna unei rigurozitati juridice, ar putea fi protejate vanzarile semi-ilicite ale apartamentelor si s-ar putea oferi in compensare alte bunuri imobiliare conform art. 26 al. 1 din Legea 247/2005.

Uneori, instantele si autoritatile publice decid sentimental atunci cand este vorba despre un litigiu intre persoane fizice si firme sau organizatii de afaceri.

Primaria Timisoarei ar trebui sa realizeze o lista cu terenuri sau imobile libere care ar putea fi oferite in compensare proprietarilor.

Terenul concesionat de primarie pentru construirea cladirii Centrului Regional de Afaceri ar putea fi o varianta de luat in discutie.

La ora actuala, nu exista o asemenea lista cu imobile disponibile intocmita de primarie.

3. Despagubirea in bani sau actiuni la Fondul Proprietatea. Daca restituirea sau compensarea in natura nu sunt posibile, ramane varianta despagubirii in echivalent, la valoarea pietei care este data de expertiza.

Practica comisiei centrale de despagubiri arata ca, pana acum, pentru valori de pana la 200.000 de euro s-a mers pe varianta acordarii de despagubiri cash (bani), iar pentru valori mai mari, cum este cazul si in acest litigiu, s-au acordat actiuni la Fondul Proprietatea.

Articol aparut in revista Banat Business nr. 175 / octombrie 2007