Forta de munca a devenit un factor de supravietuire a firmelor romanesti in competitia tot mai intensa de pe piata.
Companiile care nu reusesc sa atraga si sa pastreze oameni de buna calitate profesionala si umana risca sa iasa de pe piata, chiar in conditiile in care dispun de comenzi.
Criza de muncitori si de tineri calificati in meserii impinge firmele spre reluarea cooperarii cu liceele pentru atragerea celor mai buni absolventi inca de pe bancile scolii.
Directorii de scoli tehnice nu isi pot adapta oferta la cererea din partea mediului de afaceri pentru ca lipsesc studiile de piata privind nevoile locale de forta de munca.
Datorita evolutiei fluctuante a pietelor, apar varfuri de cerere de produse si de resurse umane pe termen scurt, iar piata de recrutare lipseste.
O solutie este crearea de clase patronate de companii care investesc in atelierele-scoala si in practica elevilor pentru a-si asigura o pepiniera de tineri angajati bine pregatiti.
Problemele intampinate de firme sunt cele ale fluctuatiei personalului tehnic din licee (mesterii care raspund de atelierele-scoala si de practica elevilor) si dezinteresul elevilor pentru practica.
Doar un sfert dintre elevi vor sa practice meseria invatata la absolvirea liceului sau scolii de arte si meserii, marea majoritate vazand in liceu doar o trambulina spre facultate.
Alcatel pregateste tehnicieni electronisti
Alcatel-Lucent a decis sa contribuie la formarea unei noi clase postliceale de tehnicieni electronisti in cadrul Grupului Scolar de Posta si Telecomunicatii Timisoara.
Compania pune la dispozitie tehnologii pentru laboratoare si asigura sustinerea aplicatiilor practice prin personalul propriu si profesorii colaboratori de la Universitatea Politehnica Timisoara.
"La finalul fiecarui an, in functie de performantele scolare, cursantii pot participa la un stagiu de formare profesionala de sase luni in cadrul firmei, cu posibilitatea de angajare ulterioara", a declarat Dan Bedros, presedintele-director general al Alcatel-Lucent Romania.
Clasa nou formata are 28 de locuri, este finantata de la buget, iar cursurile se vor desfasura pe parcursul a doi ani.
La sfarsit, absolventii primesc o diploma de tehnician electronist in echipamente de telecomunicatii, recunoscuta de Ministerul Educatiei pentru nivelul trei de calificare.
In trecut, Alcatel-Lucent a dotat cinci laboratoare din cadrul universitatilor Politehnica din Timisoara si din Bucuresti: laboratoarele de comutatii publice, infrastructura GSM, platforme de dezvoltare software de telecomunicatii, tehnologii SDH si acces broadband ADSL.
Compania are peste 1.200 de angajati, cu o varsta medie de 28 de ani, dintre care 80% cu studii superioare.
Peste jumatate sunt ingineri informaticieni care devolta software, iar specialistii in sisteme de telecomunicatii contribuie la realizarea de retele in 60 de tari.
La Timisoara este si centrul firmei pentru 12 tari din Europa de Sud-Est (Bulgaria, Moldova, FYROM).
In 1992, Alcatel a infiintat un centru propriu de formare profesionala si training, denumit Alcatel-Lucent University Timisoara.
Aceasta universitate corporate pune accentul pe formarea abilitatilor tehnice de operare (hard-skils) si a celor de tipul managementului de proiect, leadershipului si muncii in echipa (soft-skils).
Centrul de training este dedicat angajatilor proprii, precum si personalului specializat al clientilor care utilizeaza echipamente Alcatel.
2.500 de oameni sunt instruiti anual in acest centru de 18 traineri calificati.
Aceste demersuri au pornit datorita lipsei nivelului intermediar in pregatirea tehnica a specialistilor.
Nivelul intermediar situat intre muncitori si ingineri a fost reprezentant pana acum de subinginerii absolventi ai colegiilor tehnice de trei ani, care insa s-au desfiintat.
Tehnicienii cu postliceala de doi ani sunt necesari pentru a inlocui inginerii utilizati pentru activitati de rutina, situate sub capacitatea si nivelul lor de calificare.
De exemplu, pentru instalarea de echipamente de telecomunicatii care beneficiaza de sisteme software expert ce fac singure o mare parte din treaba, un tehnician in domeniul electronic se poate descurca singur, inginerii fiind destinati activitatilor de cercetare si dezvoltare.
Parintii si tinerii din Romania au o problema de mentalitate ce trebuie schimbata.
Toti vor sa termine o facultate, desi pe piata este cerere de muncitori calificati si de tehnicieni.
Un tehnician ajunge mai repede pe piata muncii decat un inginer, putand sa castige bine doar dupa doi ani de scoala postliceala.
Tehnicieni tipografi pentru masinile offset
Tipografiile membre ale Sectiunii de Imprimerie-Tipografie-Editura- Publicitate a CCIAT au constatat de cativa ani ca le lipseste personalul pentru posturile de executie, tipografii care sa lucreze pe masinile offset.
Practica atragerii oamenilor de la o firma la alta prin oferte salariale mai bune risca sa duca la o spirala a costurilor salariale care nu putea fi suportata din pretul negociat cu clientii.
De aceea, dupa desfiintarea Colegiului de Tehnici Poligrafice a Universitatii Politehnica Timisoara, sapte tipografii au inceput o colaborare cu Liceul Electrotimis prin infiintarea, acum doi ani, a unei clase de tehnicieni tipografi.
Elevii din clasa a IX-a si a X-a ai Scolii de Arte si Meserii (SAM) fac practica la tipografiile Balcanic, Grafoprint, Art Press, Waldpress, Dinamis Print, Frankar si Areco, dupa cum ne-a precizat Liviu Crisan, vicepresedintele Sectiunii 12 a CCIAT.
Tipografiile au obtinut si sprijinul Heidelberg Romania, care a donat pachete de manuale si materiale bibliografice privind tehnica tiparirii.
Prima promotie de lucrator poligraf nivelul I de calificare a terminat deja scoala, fiind 25 de elevi in clasa.
O parte dintre elevi sunt angajati peste vara la tipografii, ei efectuand oricum doua zile pe saptamana de practica in clasa a IX-a si o zi pe saptamana in clasa a X-a, plus cinci-sase saptamani cumulate la sfarsitul fiecarui an.
Unii elevi nu se multumesc insa cu scoala de arte si meserii si vor sa urmeze liceul, existand o clasa speciala de procesare text-imagine.
Cu toate acestea, tipografiile nu se plang de lipsa designerilor, preferand sa lucreze cu absolventii facultatilor de design.
Patronii ar prefera ca absolventii sa se angajeze ca tipografi imediat dupa terminarea celor doi ani.
Scoala are probleme cu gasirea cadrelor didactice specializate in media si tehnici poligrafice.
"Desi a scos la concurs doua posturi de specialitate, liceul a trebuit sa lucreze in continuare cu specialisti in domeniul mecanic pentru ca nu s-a prezentat la concurs nici un absolvent al colegiului de tehnici poligrafice", ne-a declarat Adriana Anton, director adjunct al Liceului Electrotimis.
Firmele de exercitiu sunt in cautare de mentori
Grupul Scolar Economic a demarat parteneriatul pragmatic pentru educatie cu firmele, mergand pe principiul gasirii de firme-mama care sa fie mentori pentru firmele de exercitiu infiintate de elevi.
Pif, Colibri, Recreation, As Tour, Mella, Mobexpert, Ambasador, Casa Del Sole, Teletim, Franck, Elba, Ultramarin, pensiunea Valery si hotelul Timisoara au intrat deja in acest sistem, sustinand firmele de exercitiu cu birotica, fonduri pentru realizarea materialelor promotionale si participarea la targuri si expozitii si crearea cadrului pentru practica de specialitate.
Scoala de Arte si Meserii colaboreaza mai ales cu unitatile de alimentatie publica, iar liceul cu agentiile de turism si cu marile lanturi comerciale de tip Selgros si Real.
Inspectorul scolar Marin Popescu, purtatorul de cuvant al Inspectoratului Scolar Judetean Timis, ne-a prezentat si alte initiative de cooperare cu mediul de afaceri:
. Grupul Scolar Tudor Tanasescu Timisoara are o solicitare din partea societatii comerciale AutoRoma pentru a infiinta o clasa de agent de curatenie (spalator auto, curatenie in tren, avion, vapor).
. Colegiul Tehnic Timisoara are constituite clase de tehnician drumuri si poduri si lucrator in constructii pentru Directia Regionala Timisoara a Companiei de Drumuri Nationale si Autostrazi.
. Grupul Scolar Industrial Cai Ferate Timisoara are solicitare pentru tehnician electromecanic. Solicitant: Depoul CFR Timisoara.
. UMT si Klitehnima au solicitat calificarea de sudori cu gaz innobilat, dar nu au incheiat inca un parteneriat cu un anumit grup scolar.
Articol aparut in revista Banat Business nr. 175 / octombrie 2007
© Mircea Mitrutiu
