Un sondaj efectuat de compania Continental AG in randul studentilor din Romania si Germania indica semne de incertitudine privind perspectivele individuale de viitor.

Studentii din invatamantul superior romanesc isi vad perspectivele de viitor mai putin optimist decat acum doi ani.

Daca in 2005 trei sferturi dintre studenti estimau optimist sansele lor profesionale, anul acesta numai jumatate dintre studentii chestionati gandesc pozitiv despre viitor.

Aurora Liiceanu, doctor in psihologie, considera ca "fata de sondajul din 2005, entuziasmul studentilor este mai retinut, el fiind determinat de o perceptie mai profunda a realitatii si o orientare mai realista fata de viitor".

Globalizarea, intre riscuri si oportunitati

Globalizarea ofera sansa unei colaborari mai stranse cu colegii din strainatate, insa riscul asociat cu acest fenomen a fost cel al saraciei.

Studentii din Romania nu mentioneaza deloc 'munca in strainatate' ca o oportunitate oferita de globalizare.

Surprinzator este si faptul ca aproximativ 11% dintre studentii din Romania, tara avand costuri reduse ale fortei de munca, se tem de delegarea in tari cu salarii reduse, in aceeasi proportie ca si studentii din Germania, care este o tara cu costuri mari.

Studentii romani nu au raspunsuri diferite fata de cei germani nici la intrebarile legate de felul in care globalizarea care le-ar putea afecta pe viitor viata personala si profesionala: munca in strainatate, cerinte sporite de flexibilitate si mobilitate, precum si o mai mare presiune din partea concurentei.

Munca in strainatate nu mai este la fel de tentanta

A crescut in mod considerabil numarul celor nehotarati care, daca ar avea concomitent doua oferte de munca in strainatate si in Romania, nu ar sti pe care dintre ele sa o aleaga.

A ramas neschimbat refuzul de a munci in tarile mai putin atractive, ca Rusia sau Ucraina, China sau statele din America de Sud.

Daca ar exista posibilitatea de a alege intre un loc de munca in strainatate si unul in Romania, una din patru persoane intrebate ar ramane in Romania si una din patru ar prefera un loc de munca in Europa Occidentala.

Una din cinci persoane intrebate ar dori sa lucreze in Germania, una din zece persoane in afara Europei si numai 3% in tarile invecinate din Europa de Est.

18% dintre cei intrebati nu au avut un raspuns bine definit.

In 2005, 61% dintre absolventii romani se interesau de un loc de munca in SUA, iar acum numai jumatate dintre ei ar traversa oceanul pentru un job.

Competente care conteaza pentru un loc de munca in strainatate

. Orientarea internationala a universitatii nu este deloc mentionata ca si criteriu de alegere a acesteia.

. Criteriile importante pentru studenti sunt dotarea tehnica, posibilitatile de practica si cadrele universitare motivate.

Doua treimi dintre studentii romani considera castigarea competentei internationale ca fiind parte integranta a pregatirii lor scolare.

Studentii nu pot sa dea exemple concrete privind modul in care universitatile la care studiaza coopereaza cu alte universitati din strainatate.

Nu toate competentele transmise in timpul studiilor pot fi exploatate la un loc de munca international.

. Singurele care conteaza sunt studiul limbilor de circulatie internationala, abilitatile interculturale si stagiile de practica in strainatate.

99,6% dintre cei intrebati arata ca engleza se preda in orice universitate din Romania. Urmeaza franceza (78,2%) si germana (55,2%), urmate la mare distanta de spaniola (17,5%). Rusa sau chineza sunt mentionate de mai putin de 1% dintre cei intrebati.

30% dintre studenti vorbesc engleza fluent, 33% considera ca o stiu bine, 26% considera ca stiu 'asa si-asa' si doar 5,4% declara ca nu stiu deloc engleza. In schimb, 40% nu vorbesc deloc germana, iar cei care cunosc limba isi evalueaza cunostintele ca fiind doar 'satisfacatoare' (3,6%).

. Orientarea spre practica, munca in echipa si managementul proiectelor sunt abilitatile de tip 'soft skills' pe care majoritatea studentilor le considera importante pentru succesul in viitoarea cariera.

Articol aparut in revista Banat Business nr. 176 / noiembrie 2007

© Mircea Mitrutiu