Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului, Universitatea Politehnica Timisoara si Universitatea din Debrecen au lansat recent un proiect de cooperare transfrontaliera in domeniul consultantei agricole. Producatorii agricoli din Timis si din Hajdu-Bihar vor fi sprijiniti pentru a imbunatati calitatea si cantitatea productiei de porumb realizate prin metode de cultivare ecologice si conventionale.

Criza energetica a schimbat optica planificatorilor agricoli.

Acum nu se mai pune problema reducerii ponderii cerealelor si plantelor oleaginoase in cultura agricola, ci cea a stabilirii destinatiei productiei.

Asigurarea hranei devine tot mai mult o problema si o responsabilitate a comunitatilor locale si a popoarelor, in timp ce piata globalizata ofera alternative tentante de desfacere si valorificare a biomasei pentru energie.

Produsele agricole se vor vinde celui ce ofera cel mai bun pret, indiferent de destinatia lor ulterioara.

Statul si comunitatile va trebui sa ofere stimulente si subventii pentru a asigura cerealele necesare pentru hrana populatiei.

O alta dezbatere in comunitatea stiintifica si in societate este cea legata de acceptarea sau respingerea progresului in genetica prin cultivarea plantelor si organismelor modificate genetic.

Esential este ca in final sa fie imbunatatita structura utilizata de hibrizi de porumb, iar acestia sa fie cultivati de fermieri in functie de destinatia produselor si de modul de valorificare a productiei recoltate.

Un anumit tip de hibrid va da randamente mai bune daca productia va fi destinata fabricarii de furaje, insa alti hibrizi vor fi recomandati de specialisti pentru malai sau pentru industrializarea porumbului in industria amidonului sau in producerea de bioetanol, bioenergie, energie termica si electrica.

Continutul de aminoacizi, proteine sau amidon in porumb difera mult de la un soi sau hibrid la altul.

Profesorii universitari vor trebui sa se specializeze pe tehnologii, soiuri si hibrizi si sa devina principala autoritate recunoscuta de fermierii aflati in cautarea unui sfat competent privind alegerea unei tehnologii sau a unui soi si hibrid care sa se potriveasca destinatiei produselor.

In cadrul proiectului va fi achizitionata aparatura necesara pentru infiintarea unui laborator mobil pentru determinari in camp care va deservi producatorii agricoli zonali prin efectuarea de analize specifice ale solului si plantelor.

Dupa constituirea unei baze de date cu producatorii si exploatatiile agricole, cercetatorii vor determina remanenta in sol a ingrasamintelor, pesticidelor si erbicidelor, compozitia chimica a solului, precum si comportamentul plantelor in mediul poluant.

Campia Panonica din Ungaria, care se intinde si in vestul Romaniei, beneficiaza de aceleasi conditii pedo-climatice care permit studiul comparativ al rezultatelor obtinute si tehnologiilor aplicate de producatorii agricoli romani si maghiari.

Educatia ecologica a fermierilor poate duce la cresterea calitatii productiei agricole destinate consumului uman, daca in prealabil se studiaza raspunsul diferitelor soiuri de plante si al diferitilor hibrizi la lipsa de ingrasaminte sau pesticide.

Conteaza mult care este randamentul diferitelor soiuri daca se aplica tratamente chimice si care sunt cantitatile recoltate in lipsa acestor tratamente.

Schimbul de experienta si fructificarea rezultatelor obtinute pe loturile experimentale si in camp de cercetatorii si fermierii din Romania si Ungaria vor permite adaptarea tehnologiilor si diferentierea lor la specificul local al solului prin microzonare, fertilizare si stabilirea momentului optim de recoltare.

Mai raman de rezolvat o serie de probleme:

. Ducem inca lipsa de specialisti competenti pentru elaborarea de proiecte de finantare in agricultura.

. Relatia dintre pietele de desfacere si structurile de reprezentare colectiva a intereselor comerciale ale producatorilor agricoli nu este functionala.

. Trebuie create consortii de cercetatori si cadre didactice si echivalate titlurile din cercetare cu titlurile didactice din invatamant.

. Trebuie asigurata protectia drepturilor de autor asupra solutiilor propuse de profesor si colectivul de autori.

. Cresterea autonomiei de organizare in interiorul universitatilor prin sporirea rolului profesorilor conducatori de doctorat si asigurarea unei relatii directe intre institutele si departamentele universitare si fermieri, dupa modelul universitatilor americane.

. Stabilirea unei functii precise pentru diferitele structuri si centre de consultanta agricola create de stat si prin proiectele europene.

. Depasirea barierelor de mentalitate create de nepasarea, rigiditatea si conservatorismul micilor fermieri agricoli.

Articol aparut in revista Banat Business nr. 176 / noiembrie 2007