Urmasii marelui industrias interbelic Max Ausnit s-au aflat recent in vizita in judetele Caras-Severin si Timis pentru a se informa in legatura cu stadiul retrocedarii in natura a suprafetelor de padure apartinand Societatii Anonime Forestiere din Nadrag.
Ei au solicitat restituirea in natura a fostelor proprietati ale familiei doar pentru casa din Bucuresti, situata in Aleea Alexandru (pe care au primit-o deja si au vandut-o apoi lui Gigi Becali) si pentru cele 11.000 de hectare de padure din Nadrag.
Familia Ausnit detine 73,5% din participatiile la Societatea Anonima Forestiera din Nadrag.
Padurea solicitata reprezinta aproape intreaga suprafata de padure administrata de ocolul silvic Ana Lugojana.
De aceea, Directia Silvica se opune schimbarii de proprietate si pierderii controlului asupra exploatarii lemnului din zona.
Industria reinvie pe fosta locatie a Ciocanului Nadrag
Daniel Olariu, purtatorul de cuvant al Societatii Anonime Forestiere din Nadrag promite ca, dupa retrocedare, exploatarea forestiera va respecta intrutotul normele silvice.
"Vom avea in continuare nevoie de padurarii si inginerii de la ocol care vor administra padurea.
Se va schimba doar proprietarul care da ordine si reprezentantii statului nu vor mai exploata abuziv padurea care nu le apartine.
Ne propunem sa taiem chiar mai putin decat ne permite norma de crestere a copacilor si sa utilizam lemnul ca materie prima pentru a dezvolta zona defavorizata si a crea noi locuri de munca in Nadrag.
Eu, impreuna cu Florin Maran si cu alti trei actionari romani am creat societatea Caslemn care va realiza case modulare din pereti prefabricati din lemn montati pe fundatie din beton.
Am cumparat deja de la lichidatori toate activele din incinta fostei fabrici Ciocanul Nadrag, am remodelat si reabilitat cele 25.000 de metri patrati de hale, care mai aveau doar scheletul din beton si am inceput sa aducem utilaje din China.
Investitia in utilaje se va ridica la unu pana la trei milioane de euro.
O firma de consultanta germana specializata in realizarea caselor din lemn ne va ajuta sa facem un plan de afaceri care va porni de la fabricarea a 30 de case pe luna pentru a ajunge in timp la o productie de 100 de case lunar.
O casa finisata, cu doua nivele va costa 50-70.000 de euro, cam cat un apartament de bloc, productia fiind destinata in primul rand pietei romanesti.
La pretul de 400-600 euro/mp, segmentul-tinta vizat sunt tinerii care nu dispun de multe resurse financiare, dar vor totusi sa isi construiasca o casa si persoanele afectate de inundatii si alte catastrofe naturale."
Prefectul si Directia Silvica au opinii diferite
"Lupta noastra este cu statul roman, nu cu oamenii simpli si saraci", afirma Steven Ausnit.
"La Otelu Rosu am donat cu titlu gratuit cele 16 imobile retrocedate catre cele 40 de familii de chiriasi saraci care locuiau in ele.
De asemenea, cei care au case construite pe fondul forestier de la Nadrag vor primi gratuit de la noi terenul de sub case."
Comisia locala de fond funciar din Nadrag a aprobat in 2006 cererea de retrocedare a padurii.
Comisia tehnica si Comisia judeteana de fond funciar urmeaza sa ia in curand o decizie.
Prefectul judetului Timis le-a dat sperante mostenitorilor lui Max Ausnit, dar reprezentantii Directiei Silvice din comisia judeteana se opun retrocedarii.
Daca dosarul nu va fi rezolvat favorabil pe cale amiabila, nu mai ramane decat calea justitiei, prin deschiderea unui proces la Curtea Europeana a Drepturilor Omului.
Firma de avocatura care reprezinta interesele in Romania ale mostenitorilor lui Malaxa si Ausnit este Rubin, Meyer, Doru & Trandafir, firma afiliata la Herzfeld & Rubin.
Max Ausnit si Nicolae Malaxa au creat industria interbelica din Resita, Titan, Nadrag, Calan si Otelu Rosu
Pe langa proprietatile imobiliare restituite in natura, mostenitorii lui Ausnit cer titluri de despagubire in contul:
. Uzinelor Metalurgice Unite Titan Nadrag Calan (ce detineau inclusiv fabrica Ferdinand Otelu Rosu) - 57,2 milioane de dolari
. Uzinei de Fier si Domeniilor Resita (pe baza careia s-a creat actualul Combinat Siderurgic de la Resita, UCM Resita si Constructii Metalice Bocsa) - 24,18 milioane de dolari
. fostelor Magazine Unite de Fierarie - 0,74 milioane de dolari
Uzinele de Fier si Domeniile Resita aveau, in 1938, peste 16.600 de angajati, iar societatea Titan-Nadrag-Calan oferea peste 4.900 locuri de munca.
Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor a acordat, in octombrie 2006, despagubiri in valoare de 37.697.000 RON (13 milioane USD) pentru mostenitorii lui Max Ausnit - Steven Ausnit, fiul industriasului si Nuria Gimeno Ausnit, nora sa.
Societatea luata in calcul la acordarea despagubirilor a fost doar Uzinele de Fier si Domeniile Resita unde s-au luat in considerare doar actiunile detinute personal de Max Ausnit ca persoana fizica, nu si cele controlate de el prin intermediul unor companii straine.
Dovada proprietatii se face pe baza structurii actionariatului si a ultimului bilant al firmelor depus la Ministerul Finantelor in 1947, inainte de nationalizare.
Pentru uzina Titan Nadrag Calan exista inca dificultati in accesul la documentele de arhiva care pot dovedi structura actionariatului.
Steven Ausnit asteapta listarea la bursa a Fondului Proprietatea pentru a-si valorifica actiunile obtinute in urma titlurilor de despagubire.
160 de patente pentru pungi cu fermoar
In SUA, Steven Ausnit a absolvit universitatea din Harvard ca inginer mecanic si a dezvoltat o afacere proprie in domeniul ambalajelor din plastic.
Ausnit detine 160 de patente pentru pungi cu fermoar care pot fi resigilate dupa desfacere si pentru pungi de depozitare a hainelor care se videaza, devenind plate si ocupand mult mai putin spatiu dupa scoaterea aerului.
In 1978, afacerea familiei a fost vanduta companiei Signode, care ulterior s-a alaturat grupului Illinois Tool Works Inc. (ITW).
Daca la data vanzarii catre Signode, compania realiza o cifra de afaceri de opt milioane de dolari, acum ea vinde anual marfa de 170 milioane USD pe o piata globala a ambalajelor din plastic care valoreaza 2 miliarde USD.
ITW este un mare concern american din topul Fortune 200 care detine patente pentru ambalajele de tip ‘space bag' (solutii cu vacuum de depozitare a hainelor) si ‘zip-pak' (ambalaje resigilabile care pot fi usor deschise si inchise la loc).
Steven Ausnit este in continuare consilier economic in investitii si proprietate intelectuala pentru unele firme din acest concern.
Una dintre firme intentioneaza sa deschida o fabrica in Europa.
Desi primele locatii vizate au fost Polonia, Slovacia si Cehia, Ausnit spera sa ii aduca in Romania, la Caransebes, pentru a produce pungi de plastic cu fermoar de tip ‘space bag'.
Articol aparut in revista Banat Business nr. 176 / noiembrie 2007
© Mircea Mitrutiu
