Subansamblele vor urma calea maritima din Portul Dubai pana la Constanta si apoi pe calea ferata la Timisoara
Previziunile pana in anul 2010 indica o crestere a traficului aerian de pasageri pe Aeroportul International Timisoara pana la un numar de peste 1.500.000 de persoane care vor tranzita aeroportul.
In primul trimestru din 2007, traficul aerian si miscarile de aeronave pe aeroportul din Timisoara au crescut cu 16%, traficul de pasageri a sporit cu 14%, iar traficul de marfa a inregistrat de asemenea o evolutie pozitiva similara cu 14%.
La numarul de pasageri si miscarile de aeronave, aeroportul din Timisoara este acum pe locul al doilea in Romania, dupa aeroportul Otopeni din Bucuresti.
Principalul sau concurent este aeroportul din Cluj-Napoca care ii sufla in ceafa, mai ales dupa ce "Nokia" a ales sa investeasca intr-un centru de cercetare, dezvoltare si productie la Cluj.
Pentru a raspunde acestei tendinte de crestere a pietei, aeroportul a demarat o serie de investitii pentru dublarea suprafetei destinate pasagerilor prin finalizarea noii aerogari pentru curse interne si realizarea unei aerogari pentru curse externe ce va departaja cursele UE de cele non-UE.
In cursul acestui an va fi achizitionat un sistem electronic de supraveghere pentru intregul perimetru al aeroportului, cu o lungime de 12 km.
Aceasta va presupune detectia prezentei cu fibra optica, supravegherea perimetrului ingradit cu ajutorul a 225 de camere de televiziune cu circuit inchis conectate la un dispecerat, realizarea unui sistem de iluminat si a unui drum perimetral pentru patrulare si controlul accesului.
Investitia este estimata la 2-4 milioane de euro si va fi realizata din taxa de securitate de 7 euro, perceputa pentru fiecare pasager.
80 de miliarde de lei sunt investite de la bugetul de stat in amenajarea unei cai de rulare rapide si extinderea platformei de stationare a aeronavelor, ceea ce va reduce timpul de ocupare a pistei si va creste numarul de locuri pentru stationarea aeronavelor de la 17 la 23.
Odata cu cresterea traficului de pasageri s-a inregistrat si o crestere a traficului de marfa ce impune construirea unei hale suplimentare pentru depozitarea marfurilor.
80% dintre investitiile preconizate in zona aeroportului vor proveni insa din surse private.
Pe langa cele 15 ha alocate pentru dezvoltarea parcarii, garii CFR, autogarii si aerogarii, planul de dezvoltare a aeroportului presupune o platforma si un parc logistic pe 50 ha unde se vor dezvolta servicii pentru marile companii de productie din zona ce vor fi interesate sa-si externalizeze activitatea de logistica.
Apropierea de centura si autostrada, prezenta caii ferate in incinta, legatura cu terminalul CFR de la gara Remetea si cu aeroportul fac locatia atractiva pentru o asemenea destinatie.
Timisoara ar putea deveni principala baza logistica pentru traficul de marfuri din centrul Europei
Firma olandeza „Arhicom" a adus deja la aeroport reprezentantii companiei „Jafza International" din Emiratele Arabe Unite, companie care este asociata cu firma „Dubai Ports" si opereaza traficul de containere din Constanta, Port Said, Dubai si din mai multe porturi din Asia.
Portul Dubai este al optulea in clasamentul porturilor ce manipuleaza containere de marfa la nivel mondial.
Intentia reprezentantilor „Jafza" este de a sprijini traficul de containere din portul Constanta destinate Europei prin construirea unor platforme de containere si logistice de suport in Bucuresti si Timisoara.
„Arhicom" a incheiat deja intelegeri cu o retea europeana de transportatori de marfa pentru a opera traficul de containere cu ajutorul legaturilor feroviare dintre Constanta si Timisoara.
Portul Dubai este placa turnanta pentru transportul subansamblelor intre Asia si Europa, iar Timisoara poate deveni, alaturi de Constanta, principala baza pentru acest trafic de marfuri in centrul Europei.
La Timisoara se va crea astfel un port intern, conex celui din Constanta si care va avea legaturi de traseu in Bucuresti si Brasov.
Putem deveni astfel un punct de desfacere si imbarcare-descarcare a marfurilor ce trec prin portul Constanta si sunt destinate Romaniei si Europei Centrale si de Est.
Containerele vor face obiectul transporturilor de tip 'supply chain' pentru deservirea parcurilor industriale si pentru aprovizionarea societatilor ce au baze de productie in toata tara si in Europa de Est si Centrala.
O veste mai putin buna este aceea ca proiectul de constituire a unei societati pe actiuni care sa uneasca aeroporturile din Timisoara si Arad a esuat.
Ministerul Transporturilor isi propunea sa infiinteze, alaturi de autoritatile locale si judetene din Timis si Arad, o societate care sa administreze dezvoltarea in comun a celor doua aeroporturi, cel din Timisoara destinat predilect transportului de pasageri si cel din Arad pentru transportul de marfuri.
Din pacate, autoritatile locale din Arad au aprobat un program de investitii pentru dezvoltarea separata a aeroportului.
La propunerea fostului ministru al transporturilor, Radu Berceanu, Consiliul Judetean Timis a elaborat o documentatie de lucru constand dintr-o propunere de statut si de act constitutiv pentru infiintarea unei societati comerciale pe actiuni cu denumirea „Aeroportul Traian Vuia Timisoara" in care sa intre ca actionari Ministerul Transporturilor, Consiliul Judetean Timis si Fondul Proprietatea.
Documentele au fost inaintate, spre consultare, Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, Institutiei Prefectului Judetului Timis si Aeroportului International „Traian Vuia".
Articol aparut in revista Banat Business nr. 171 / mai 2007
© Mircea Mitrutiu
