Statele membre UE consuma anual o cantitate de energie de 1,725 Mtoe (megatone de echivalent petrol), ceea ce presupune un cost cu energia pe cap de locuitor ce depaseste 1.000 de euro/an.
In ultimii 30 de ani, consumul energetic a crescut cu 40% in Europa, in timp ce PIB-ul s-a dublat.
Rezulta evident de aici ca intensitatea energetica a scazut cu o treime prin cresterea eficientei energetice a proceselor tehnologice si datorita schimbarilor structurale din economia europeana care s-a orientat preponderent spre servicii si a transferat in afara industriile mari consumatoare de energie.
Transportul este sectorul cu cel mai mare consum final de energie si combustibili, urmat de industrie, consumatorii casnici si serviciile.
Sectoarele cele mai problematice sunt transporturile si populatia, ale carei standarde de viata in continua crestere genereaza o adevarata foame de energie.
Prin Protocolul de la Kyoto, Uniunea Europeana s-a angajat sa reduca pana in 2012 emisiile de gaze cu efect de sera cu 8% fata de nivelul atins in 1990.
Economisirea de energie si promovarea tehnologiilor bazate pe surse de energie regenerabile joaca un rol cheie in controlul schimbarilor climaterice.
La ora actuala, 80% din energia consumata in statele membre provine din combustibili fosili (petrol, gaze naturale, lignit si carbune), jumatate din cantitatea de combustibili necesara fiind importata din afara Uniunii Europene.
Dependenta Europei de petrolul si gazele naturale din import are tendinta sa se accentueze, estimandu-se ca va depasi 65% din consumul total pana in 2030.
Aceasta tendinta creste vulnerabilitatea statelor europene in fata volatilitatii preturilor combustibililor si sporeste riscul acestora de a se confrunta cu crize periodice in aprovizionarea ritmica cu energie si petrol.
Promovarea surselor alternative de energie din productia interna a UE si eficienta energetica au devenit din acest motiv prioritati pentru securitatea Europei unite.
Estimarile Comisiei Europene arata ca exista inca rezerve neutilizate pentru economisirea a 20% din consumul prezent de energie, chiar daca in prima instanta acest demers presupune investitii considerabile in echipamente tehnologice eficiente energetic.
Perioadele de recuperare a investitiilor sunt insa relativ scurte datorita tendintelor de crestere a pretului resurselor energetice.
A folosi mai putina energie pentru a produce mai multe bunuri, servicii si confort este sloganul sub care se deruleaza campania 'Doing more with less'.
Acest demers presupune insa modificari profunde in tehnologie, in metodele de lucru si in comportamentul oamenilor.
Surse alternative si resurse regenerabile
Tinta fixata pentru ponderea surselor de energie regenerabile in mixul consumului energetic european este de 20% pana in 2020.
Sursele de energie avute in vedere sunt biomasa, energia eoliana, energia solara, cea geotermala, utilizarea fortei valurilor, energia kinetica a raurilor si curentilor oceanici, energia hidroelectrica, biogazul, gazul metan rezultat din descompunerea deseurilor menajere biodegradabile sau a reziduurilor din agricultura si industria alimentara.
Planul ambitios identifica 75 de masuri specifice pentru industria energetica, industria prelucratoare, aparatele electrocasnice, transport si eficienta energetica a cladirilor.
Printre acestea se numara: imbunatatirea sistemului de etichetare energetica a echipamentelor industriale, cresterea standardelor minime de performanta energetica, stimularea izolarii termice a mici incinte si imobile, eficientizarea productiei si distributiei energiei, reducerea consumului de combustibili la noile modele de autoturisme lansate pe piata si investitiile tehnologice in echipamente performante pentru IMM-urile din noile state membre.
Statele membre va trebui sa calculeze performanta energetica a fiecarei cladiri colective de locuinte, iar constructia noilor cladiri sau renovarea cladirilor existente care depasesc suprafata de 1.000 mp va trebui sa respecte standarde stricte de eficienta energetica.
Vanzatorii si proprietarii de imobile va trebui sa le furnizeze cumparatorilor un certificat energetic al cladirii.
Ponderea electricitatii produse din surse regenerabile trebuie sa creasca de la 14% la 21% din electricitatea consumata pana in 2010.
Pana in 2020, 10% din combustibilul pentru autoturisme vandut la pompele de benzina trebuie sa fie biodiesel sau amestec de benzina cu biodiesel.
Promovarea cogenerarii in centralele termo-electrice este o alta directie dezvoltata, stiut fiind ca prin cogenerare se obtin economii de energie de circa 10% fata de producerea separata a caldurii si energiei electrice.
Sunt impuse deja standarde de eficienta energetica pentru boilerele de apa calda, iluminatul fluorescent, frigidere si congelatoare.
Aparatura electrocasnica de tipul cuptoarelor electrice, frigiderelor, congelatoarelor, aparatelor de aer conditionat, masinilor de spalat vase si masinilor de spalat rufe trebuie sa posede o eticheta privind incadrarea intr-o anumita clasa de performanta energetica.
Eco-designul industrial va trebui sa stimuleze integrarea aspectelor de mediu in designul noilor produse lansate pe piata.
Incepand din 1992, programul de finantare LIFE (Financial Instrument for the Environment) destinat mediului a sustinut 130 de proiecte de eficienta energetica in statele membre.
Firmele private au fost cele mai importante beneficiare ale fondurilor (in 43% din cazuri), fiind urmate de intreprinderile publice de stat din domeniul utilitatilor, autoritatile locale si institutele de cercetare.
Cele mai mult proiecte au fost implementate in Germania, Spania si Italia.
***
Detalii despre proiectele de succes finantate (biomasa, cogenerare, biodiesel din deseurile de la abatoare, sisteme de racire inteligente, turbine eoliene, renovarea ecologica a cladirilor etc.) puteti gasi pe http://ec.europa.eu/life
Articol aparut in revista Banat Business nr. 172 / iunie 2007
