Rutina duce la pierderea interesului pentru munca

Termenul 'burned out' sau 'burnout' defineste o stare de epuizare psihica si emotionala datorata stressului excesiv si prelungit.

Aceasta stare apare mai ales la persoanele care se simt depasite de solicitari si incapabile sa mai faca fata ritmului zilnic al cerintelor si care incep sa isi piarda interesul si motivatia pentru munca.

Cei care si-au ars resursele interioare se simt epuizati, detasati, secatuiti de energie, nefericiti si neproductivi.

In Japonia, exista chiar un termen care defineste decesul subit din cauza muncii excesive: 'karoshi'.

Cel mai des, decesul survine datorita unui atac cerebral sau a unui infarct miocardic.

Pentru a scapa de aceasta stare de epuizare, ai nevoie de o schimbare: a rutinei zilnice, a sarcinilor de lucru, a locului de munca sau a carierei.

Trebuie sa inveti sa spui uneori 'nu' si sa nu mai fii atat de amabil cu ceilalti.

Pentru a preveni si reduce stressul poti apela la programe de management al timpului, tehnici de relaxare, imbunatatirea climatului de munca, dezvoltarea sistemelor de consultare si comunicare interna.

Stressul la locul de munca

Cauze

- incarcare excesiva cu sarcini

- obiective irationale

- munca suplimentara constanta si neplatita

- pauze de odihna insuficiente

- efort in salturi

- teama de a pierde locul de munca

- lipsa de comunicare in interiorul organizatiei

Semne dupa care il putem recunoaste

- durerea de cap

- tulburarile de ritm si durata ale somnului

- problemele gastrointestinale

- dificultatile de concentrare

- iritabilitatea excesiva

- anxietatea

- depresia

- moralul scazut

- deteriorarea relatiilor cu cei din jur

Cine sunt cei mai afectati de 'burnout'?

- Profesionistii din servicii care vin zilnic in contact cu experientele triste ale semenilor lor.

- Cei care sunt permanent criticati de sefi si se simt subevaluati, neapreciati si platiti sub valoarea lor.

- Cei care si-au fixat obiective nerealiste sau au acceptat sarcini ce ii depasesc.

- Cei care isi incalca prin munca valorile personale.

- Cei care practica munci de rutina, repetitive si plictisitoare.

- Cei care ocupa posturi pentru care nu sunt potriviti sau pregatiti si care nu detin abilitatile si competentele necesare.

Domeniile de activitate care induc niveluri ridicate de stress

- mass-media

- publicitatea

- consultanta

- auditul financiar

- IT

- constructiile

- comunicatiile

- resursele umane

- bancile

- serviciile financiare

- FMCG

- avocatura

- vanzarile

Numitor comun: deadline-uri stranse

Cum depistam stressul?

Potrivit unui studiu condus de dr. Stefan Tiron, realizat prin monitorizarea a 755 de pacienti romani, 40% dintre persoanele monitorizate prezentau sindromul oboselii cronice.

Patruzeci la suta dintre romani sufera, deci, de epuizare si prezinta riscuri crescute pentru dezvoltarea unor maladii precum astmul, cancerul sau diverse alergii.

Metoda de cercetare folosita a fost analiza spectro-fotometrica a firului de par.

Analiza firului de par poate indica nivelul de minerale toxice si normale prezente in organismul pacientului, date despre metabolismul persoanei, dar si date despre reactia organismului la stress.

Inteleasa intr-un spectru mai larg, notiunea de stress contine toate tipurile de agresiuni la care este supus organismul, inclusiv cele generate de boala, nu doar factorii de presiune din viata cotidiana.

Psihologul Maria Ionescu de Centrul de Medicina Muncii Medici's din Timisoara ne-a impartasit din experienta domniei-sale:

"Stresul poate fi identificat atat de catre medicul de medicina muncii, cat si de catre un psiholog prin observatie empirica la inceput, dupa care urmeaza  stabilirea contactului vizual cu subiectul, inclusiv considerarea limbajului nonverbal, evaluarea starii emotionale prin teste psihometrice specifice, trasaturi de personalitate (dependentii, inhibatii, agresivii, apaticii, psihastenicii etc.) deoarece pentru fiecare categorie se poate adopta un comportament ‘de intampinare' si de relationare ulterioara.

Din punct de vedere psihologic se pot aplica baterii de teste psihometrice pentru identificarea stresului: STAI-I, STAI-II, teste comportamentale (tipologia comportamentala) echilibru emotional etc.

Este foarte important ca examinarile sa fie realizate la domiciliul firmelor.

Au aparut si testele situationale (simulator de invatare)."

Trainingurile si team-building-urile, paleative pentru criza

Schimbarile globale de mediu au un rol important in instalarea epuizarii, alaturi de ritmul nebun al vietii cotidiene si dorinta persoanelor de a face performanta in domeniile in care lucreaza, fortand limitele organismului.

Stressul in munca este un simptom al unei probleme organizationale, iar angajatorii au obligatia de a proteja securitatea si sanatatea in munca a angajatilor.

Evaluarea riscurilor asupra starii de sanatate asociate fiecarui post este esentiala pentru prevenirea problemelor de sanatate.

In multe organizatii de succes orientate spre performanta, workaholicii, dependentii de munca au devenit modele organizationale demne de urmat de catre noii veniti.

Managerii nu investesc constant in programe de formare si dezvoltare a resurselor umane, ci doar in momentele de criza, cand intra in panica in urma unor valuri de plecari si trebuie sa demonstreze ca au luat masuri.

Trainingurile si team-building-urile au devenit paleative, modalitati de a matura cioburile sub pres atunci cand o situatie risca sa scape de sub control.

De sine statator si izolat, un training nu poate fi utilizat pentru a opri un val de plecari ale angajatilor sau a rezolva nemultumiri organizationale profunde.

Orice abordare sistematica a resurselor umane are doar efecte pe termen mediu, este costisitoare si nu da rezultate vizibile imediate.

Pachetul motivational trebuie sa fie multifactorial, neputand fi limitat la un 'team building' sau un chef al angajatilor.

Ele de fapt mascheaza problemele reale din interior.

Seminariile de management al timpului vorbesc despre filosofia vietii si ar trebui sa le spuna sincer angajatilor ca nu totul in viata e munca si ca trebuie sa-si aloce sau chiar sa-si programeze in agenda timp liber pentru familie, sanatate, odihna, refacere, distractie si dezvoltare personala.

Directorii care contracteaza un training considera insa ca acesta este un mesaj toxic pentru spiritul de munca, ce nu trebuie transmis pe banii lor si prefera sa aiba in organizatii adevarate bombe cu ceas, gata sa explodeze in orice moment.

Salariatii vechi devin cinici. Tinerii fac exces de zel

Un caz Raluca Stroescu poate fi doar detonatorul nemultumirilor.

Organizatiile de succes se confrunta frecvent cu proteste surde din partea angajatilor cu experienta, care dau dovada de o obedienta malitioasa si nu fac niciodata mai mult decat trebuie.

Salariatii vechi devin cinici, executa doar sarcinile obligatorii, fara sa se mai gandeasca daca ele sunt benefice pentru organizatie si fara sa analizeze prea mult consecintele ordinelor primite de la sefi. Ceva de genul: 'Noi doar muncim ...'

Tinerii angajati sunt mai agitati la inceput, fac exces de zel din cauza lipsei de experienta si a dorintei de a fi remarcati si promovati.

Aceasta pana cand primesc cateva reprosuri din partea sefilor si apoi fie devin si ei cinici si rutinati, fie isi pierd echilibrul sau autocontrolul, fie parasesc organizatia, in speranta ca in alte parti este altfel.

Nu stiu cand sa se opreasca si dorinta de autodezvoltare nu este cultivata natural in interiorul fiecaruia, ci este fortata de manageri, care trebuie sa atinga bugetele, tintele de vanzari, termenele limita sau obiectivele manageriale.

Investitorii straini vin in Romania pentru a face mai mult profit decat in tara lor prin activitati intensive in munca, bazate pe salarii mici.

Daca nu primesc creier, idei si inovatie, vor sa forteze bratele si picioarele pentru munca.

Exista doua variante: 'work smart' (pe baza de creativitatesi inovare) sau 'work hard' (prin sarcini repetitive si volum cantitativ de munca).

Drepturile legale ale angajatilor privind timpul de munca si timpul de odihna

(Sunt prevazute in Codul Muncii si contractele colective de munca, sunt aparate de sindicate si reprezentantii salariatilor, iar respectarea lor in practica poate fi controlata de inspectorii ITM)

- Pauza de masa zilnica de 15-30 de minute.

- Repausul intre doua zile de munca de minimum 12 ore consecutive.

- In cazul muncii in schimburi, repausul minim intre schimburi este de opt ore.

- Repausul saptamanal de doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.

- Durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare.

- Munca suplimentara nu poate fi efectuata fara acordul scris al salariatului si trebuie compensata cu zile libere sau recompensata cu sporuri salariale.

- Concediul de odihna legal de minim 21 zile lucratoare.

- Sarbatorile legale.

Articol aparut in revista Banat Business nr. 172 / iunie 2007

© Mircea Mitrutiu