Intr-o economie globalizata si deschisa, fiecare dintre competitori cauta sa-si asigure un avantaj unic competitiv prin care sa domine piata.
China mizeaza pe manopera scazuta pentru manufacturarea produselor industriale, SUA exceleaza in management performant, iar Japonia da tonul in tehnologie.
Ce i-a mai ramas de facut Europei unite?
Strategii europeni de la Lisabona au constatat ca batranul continent este inca o sursa de creativitate si inspiratie, iar cercetatorii produc idei valoroase exprimate prin patente, inventii si inovatii.
Cu toate acestea, europenii continua sa cumpere produse din China, SUA si Japonia.
Aceasta pentru ca firmele europene nu stiu sa transforme rapid inovatiile in produse noi care sa aiba succes pe piata, iar cercetarea europeana nu a invatat sa lucreze la comanda clientilor din industrie.
A lucra aplicativ, la cererea clientului presupune un proces profund de directionare a gandirii cercetatorului spre produse utile si o deschidere a acestuia spre spiritul antreprenorial competitiv.
Primul pas este acela de a identifica unde se produce plusvaloarea (profitul) pe lantul valorii si a afla ce nevoi si asteptari are clientul si piata.
Producatorul afla ce se cere in domeniul inovatiei de la clientul sau final, care este utilizatorul noilor tehnologii.
Pentru a raspunde rapid acestei cereri reale si a face profit, el are doua optiuni strategice: sa investeasca intr-un nucleu propriu de cercetare daca are forta financiara si resursele pentru a sustine un asemenea demers costisitor sau sa se adreseze institutelor de cercetare-dezvoltare ce sunt capabile sa dezvolte noi tehnologii, produse si servicii.
In fine, cercetarea si industria trebuie sa se adreseze universitatilor, care sunt 'fabricile' de resurse umane calificate si sa orienteze directiile de formare si specializare spre noile evolutii ale pietei.
IMM-urile romanesti au adus tehnologie din import
Filosofia cu care romanii nu sunt inca familiarizati este ca structura cercetarii trebuie sa fie cea ceruta de dinamica economiei, iar temele de cercetare trebuie sa porneasca de la clienti, nu de la cercetatori.
In tranzitia spre economia de piata, IMM-urile romanesti au adus tehnologie second-hand din import si au mizat pe transferul de know-how si tehnologie de la partenerul strain ce lansa comenzile in sistem lohn.
O data integrati in Europa, trebuie sa devenim parte in demersurile comune europene care cauta idei bune oriunde in Uniunea Europeana pentru a genera cunoastere si competente.
Creativitatea si inovarea sunt tot mai mult o problema de grup si retea ce poate fi dezvoltata doar prin parteneriate internationale.
Modul de lucru este urmatorul: o tema comuna de interes pentru economia europeana este preluata de un consortiu national de firme, banci si cercetatori integrat intr-o echipa de lucru internationala.
Drepturile de proprietate industriala si de utilizare a produsului generat prin cercetare (patent european, copyright) apartin consortiului european ce l-a creat si se repartizeaza in functie de participarea fiecarui partener la realizarea noului produs.
Pentru productia pe scara industriala, se va alege tara europeana care detine tehnologia si dotarile necesare, dar o parte din banii pentru vanzarea patentului sau pentru acordarea licentei de fabricatie se va intoarce la creatori.
De aceea, un consortiu tehnologic integrat (cluster, retea) nu trebuie sa aiba doar capacitatea de a inova, ci si aceea de a produce, a distribui si a vinde produsele, serviciile si tehnologiile noi.
Programele de cercetare europene (Programul Cadru VI, VII) sunt adevarate 'olimpiade ale cercetarii' deschise unei competitii europene de propuneri la care participa toate institutele de cercetare europene.
Un institut romanesc nu are capacitatea de a gestiona singur, fara parteneri nationali si europeni, un asemenea program.
Experienta dovedita prin proiectele derulate este esentiala, precum si capacitatea de a transforma o idee in prototip si apoi in produs de serie care sa fie distribuit pe piata.
Pentru a genera o astfel de cooperare, romanii trebuie sa treaca peste vanitatile si orgoliile ce apar la nivel de institutii si persoane care se ambitioneaza sa coordoneze fiecare proiectul pe care il considera jucaria sa.
Cele 30 de platforme tehnologice europene au fost inventate pentru a aduce la aceeasi masa patronatele sectoriale si sectorul de cercetare, dezvoltare si inovare in ideea de a gasi directii pentru cercetarea aplicativa si a stabili impreuna caile de actiune pentru cucerirea unor nise de piata unde Europa poate detine leadership-ul tehnologic.
Cele 30 de sectoare in care se dezvolta platforme tehnologice sunt de fapt
30 de nise de piata unde Europa vrea sa domine lumea.
Printre ele, nanotehnologiile, comunicatiile mobile si wireless, materialele si tehnologiile avansate, software-ul, robotica si constructiile.
Firmele de constructii vor defini agenda cercetarii
Platforma Romaneasca pentru Tehnologie in Constructii este prima initiativa romaneasca de acest tip care se naste la Timisoara, a fost lansata la sediul CCIAT si se va asocia la European Construction Technology Platform (ECTP).
Detinatorii de interese in domeniul constructiilor (firme de constructii, institute de cercetare specializate, universitati tehnice, banci) vor putea contribui direct la formularea agendei strategice de cercetare in domeniul constructiilor si vor putea sa participe la consortiile multinationale create in cadrul proiectelor de cercetare cu finantare europeana din PC7.
Platforma nu are rol de finantator pentru proiectele membrilor, dar creeaza cadrul de colaborare intre IMM-uri, marile firme, banci, primarii, camere de comert si institute de cercetare pentru a lucra eficient impreuna si a se cupla la structurile europene.
Domeniile de interes pentru RCTP sunt: constructiile subterane; orase si cladiri; calitatea vietii; noi materiale de constructii; infrastructura si retele edilitare; mostenire culturala; procese si tehnologii IT&C.
In jurul platformei se va dezvolta un corp stiintific de experti care vor evalua utilitatea comerciala a inovatiilor si vor colecta de la clienti informatiile ce vor ajuta la definirea directiilor prioritare de cercetare.
Directii prioritare de cercetare aplicativa in constructii
1. Descongestionarea transportului in marile aglomeratii urbane prin utilizarea de tuneluri si pasaje care duc la protejarea cladirilor istorice vechi de trepidatiile generate de circulatia intensa la suprafata.
In Timisoara prezinta interes major posibilitatea subtraversarii canalului Bega prin tuneluri.
2. Producerea de noi materiale in domeniul constructiilor care sa inglobeze nanotehnologii ce permit transferul termic si asigura confortul termic in interior (case si ferestre care isi schimba culoarea in functie de vreme si de temperatura de afara).
3. Locuinte inteligente care asigura o calitate ridicata a vietii prin microclimat, confort termic in locuinte, sisteme de comunicatii si alarmare si utilizarea la maximum a iluminatului material.
4. Sisteme IT &C pentru monitorizarea prin camere video a tunelelor si comunicatii in caz de panica.
In primavara se va definitiva structura organizatorica a platformei
Conducerea RCTP va fi asigurata de un presedinte reprezentant al patronatului din constructii si trei vicepresedinti cu rol de coordonatori zonali ce vor fi desemnati de membri.
Dupa atragerea pe platforma tehnologica a celor interesati pentru a deveni membri, in luna aprilie sau mai 2007 se va organiza o conferinta nationala pentru definirea structurii organizatorice.
Profesorul dr. ing. Anton Anton, presedintele Autoritatii Nationale pentru Cercetare Stiintifica a sustinut prin prezenta sa initiativa lansarii oficiale la Timisoara a acestei platforme.
Ing. ec. Georgica Cornu, presedintele CCIAT, este si presedintele platformei RCTP, domnia sa acordand personal sprijin prin grupul de firme «Izometal - Confort» pentru demersurile de initiere a platformei.
Informatiile ne-au fost furnizate de fizicianul Virgil Rotaru, directorul coordonator al platformei, vicepresedintele Sectiunii Electro si IT a CCIAT, office@britt.ro, virgil_rotaru@bridgeman.ro
Detalii suplimentare: www.rctp.ro sau www.ectp.org
© Mircea Mitrutiu, redactia@banatbusiness.ro
