Legea 441/2006 care modifica si completeaza Legea 31/1990 a societatilor comerciale a starnit numeroase controverse in mediul de afaceri, in special la nivelul actionarilor semnificativi, administratorilor si directorilor societatilor pe actiuni.

Administratori cu mandat

Directorii generali de societati pe actiuni va trebui sa renunte la contractul lor de munca daca doresc sa-si mentina si functia de administrator unic sau presedinte al consiliului de administratie.

Pe durata indeplinirii mandatului, administratorii nu mai pot fi salariati ai societatii si trebuie sa isi suspende contractul individual de munca incheiat cu firma, functionand si fiind remunerati pe baza unui contract de mandat.

Fara un contract de munca, noii administratori nu vor mai beneficia de plata contributiilor sociale de catre societatea gestionata si vor fi obligati sa se asigure si sa contribuie pe cont propriu la schemele de fonduri de somaj, sanatate si pensii, asemenea liber-profesionistilor.

Director salariat

O alta varianta este optarea pentru calitatea de director general angajat si renuntarea la calitatea de administrator.

Directorul general angajat va duce la indeplinire deciziile strategice adoptate de administratori.

Transformarea in SRL

Pe langa regulile de guvernanta corporativa mult diminuate, SRL-urile mai au avantajul unui capital social minim mult mai mic decat cel impus SA-urilor.

In schimb, in acest caz se pierde imaginea de societate puternic capitalizata asociata SA-urilor in tarile dezvoltate si posibilitatea de a atrage finantari de pe pietele de capital.

Daca in cazul societatilor pe actiuni cu capital de stat, statul este cel care poate impune in mod firesc regulile dupa care sa fie conduse acestea, in situatia SA-urilor private, actionarii considera ca prin aceasta lege statul se amesteca nepermis de mult in administrarea bunurilor private.

Stabilirea componentei CA si a conducerii executive ar trebui sa fie rolul Adunarii Generale a Actionarilor, politica fiecarei societati private fiind individualizata si nu uniformizata.

Costurile de administrare si conducere a societatilor pe actiuni vor creste prin plata separata a unor salarii pentru directorii generali si a unor indemnizatii consistente pentru administratorii cu drept de decizie.

Cele mai disputate articole ale legii sunt 137, 138, 143 si 152, unele prevederi ale reglementarii fiind contradictorii si confuze.

Astfel, directorii carora le sunt delegate atributii de conducere a societatii pot fi numiti dintre administratori sau din afara consiliului de administratie.

Articolul 143 prevede ca "daca prin actul constitutiv sau printr-o hotarare AGA se prevede acest lucru, presedintele consiliului de administratie al societatii poate fi numit si director general".

Totusi, articolul 137 prevede ca "pe durata indeplinirii mandatului, administratorii nu pot incheia cu societatea un contract de munca. In cazul in care administratorii au fost desemnati dintre salariatii societatii, contractul individual de munca este suspendat pe perioada mandatului".

De asemenea, este introdus un consiliu de supraveghere, iar conducerea societatii pe actiuni revine in exclusivitatea directorilor care indeplinesc actele necesare si utile pentru indeplinirea obiectului de activitate al societatii.

Desi revizuirea legislatiei societatilor comerciale in conformitate cu principiile guvernarii corporative, elaborate de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OECD) si cu principiile instituite de acquis-ul comunitar in materia societatilor comerciale a facut obiectul unei consultari publice structurate organizate de Ministerul Justitiei in luna martie 2006, patronii au reactionat vehement abia la inceputul anului 2007, cand Legea 441/2006 era deja in vigoare si isi facea simtite efectele.

Solutia propusa: la loc comanda sau ‘modificarea modificarii'

Patronatele UGIR-1903 si FEPAIUS pornesc abia acum un nou demers de ‘modificare a modificarii legislative' bazat pe urmatoarele motivatii principale:

1. Legea este rigida si birocratica. Ea genereaza doar costuri in aplicare, fara a spori eficienta administrarii societatilor comerciale.

2. Imixtiunea statului in administrarea unor afaceri private s-a extins prin conditiile restrictive impuse actionarilor proprietari in dreptul lor de a alege consiliile de administratie si directorii dintre actionari, salariati sau alte persoane despre care considera ca le administreaza cel mai bine averea incredintata.

3. Costurile suplimentare generate de reorganizarea administrativa a societatilor (modificarea statutului si organigramei, a componentei consiliilor de administratie, delimitarea de atributii) afecteaza competitivitatea pe piata europeana a firmelor romanesti.

4. Intregul capitol legat de administrarea si conducerea societatilor trebuie modificat, intrucat incalca dreptul actionarilor de a-si alege prin vot administratorii potriviti.

5. Directorii care, fiind si administratori, nu mai au contract de munca nu pot sa fie trasi la raspundere pentru greseli. Cum si cine le va stabili atributiile si retributiile, cum se platesc contributiile si impozitele pe salarii, cum se rezolva dreptul la concediu de odihna, ce se intampla in cazul unui accident de munca?

6. Prin ingradirea dreptului de a fi administratori independenti pentru cei ce au fost salariati ai societatii in ultimii 5 ani se incalca principiul neretroactivitatii legilor.

7. Indiferent de marimea si complexitatea societatii, se impune un numar de 3 cenzori si 3 cenzori supleanti, ceea ce afecteaza societatile mici si mijlocii.

8. La SRL-uri, asociatul unic poate avea calitatea de salariat al societatii, cu exceptia cazului in care are calitatea de administrator unic sau de membru al consiliului de administratie. In acest fel, un asociat unic nu isi poate administra singur afacerea daca vrea sa fie angajat.

Patronii considera ca legea societatilor comerciale, in forma sa actuala, adauga la criza reala a fortei de munca si o criza artificiala in actul de conducere executiva.

Directorii prefera sa aiba contract de munca incheiat cu firma, iar administratorii cu mandat care sa fie competenti pentru a-i controla si coordona pe directorii cu contract vor fi greu de gasit.

Georgica Cornu, presedintele grupului de firme «Izometal-Confort»:

"Solutia pe care o consider optima pentru administrarea unui grup de societati pe actiuni care au acelasi actionar majoritar este infiintarea de catre proprietar a unei firme de management care sa administreze intreaga afacere si angajarea cu contract de munca a cate unui director general pentru fiecare societate care face parte din grup.

Administratorul nu va mai fi salariat, ci va incasa dividende de la firma de management si va plati impozitul pe dividende aferent, care este mult mai mic decat suma impozitelor si contributiilor sociale datorate pentru un salariat din top management."

© Mircea Mitrutiu, redactia@banatbusiness.ro