Intre anii 1960 si 2000, traficul auto a crescut de patru ori pe drumurile nationale si de doua ori pe drumurile judetene si comunale.

Cresterea incarcarii maxime admise la 11,5 tone/osie si 44 tone/vehicul de transport marfa impune redimensionarea structurii rutiere a drumurilor care au fost proiectate pentru camioane de 5-7 tone.

Timisoara a investit 40 de milioane de euro in reabilitarea liniilor de tramvai si drumurilor municipale aferente.

Din cauza nefinalizarii centurii orasului, drumurile reabilitate de pe strada Dorobantilor sau bulevardul Rebreanu se vor distruge prin efectul traficului greu de marfuri care traverseaza orasul.

Termene limita

In 2007 erau in executie 3.031 km de drumuri nationale.

Romania dispune la ora actuala doar de 247,7 km de autostrada.

Numai portiunea de autostrada de pe Culoarul IV paneuropean care va traversa Romania va trebui sa aiba in final 855 km.

Pana in 2010 ar trebui sa se finalizeze:

. centura ocolitoare a Aradului

si portiunile de autostrada:

. Arad - Timisoara (44 km)

. Nadlac - Arad (38 km)

. Deva - Orastie (32,8 km)

In 2011 este programata finalizarea portiunii de autostrada

. Timisoara - Lugoj (43 km)

iar in 2012:

. Lugoj - Deva (91 km)

. Orastie - Sebes - Sibiu (77,8 km)

Drumurile nationale care vor fi modernizate sunt urmatoarele:

. DN 66 Petrosani - Baru (2007)

. DN 66 Hateg - Simeria (2007)

. DN 59 Voiteg - Moravita (2007)

. DN 6 Lugoj - Timisoara (2008)

. centura de ocolire a Timisoarei pe portiunea Calea Lugojului - Calea Aradului (2008)

. DN 66 Baru - Hateg (2008)

. DN 66A Valea lui Iovan - intersectie DN 67D (2008)

. DN 74 Brad - Alba Iulia (2008)

. centura ocolitoare Chisineu Cris (2008)

. DN 68 Lugoj - Ilia (2008)

. DN 76 Deva - Oradea, cu transformare in drum expres (2009)

. DN 79 Arad - Oradea, cu transformarea sa in drum expres (2010)

In faza de intentie, fara a avea asigurata nici proiectarea, nici executia, sunt drumurile nationale intre:

. Varfurile - Chisineu Cris

. Caransebes - Anina

. Resita - Voiteg

. Oravita - Iablanita

. Targu Jiu - Baile Herculane

Celelalte portiuni ale centurii ocolitoare a Timisoarei se afla in urmatoarele stadii:

. Calea Aradului - Calea Torontalului - DN Sannicolau - DN Jimbolia - DJ Utvin - strada Polona (studiu de fezabilitate)

. str. Polona - groapa de gunoi de la Parta sau pe vechiul drum de exploatare al Comtim ce iese la Casa Auto Timisoara (studiu de prefezabilitate)

. groapa de gunoi de la Parta - DN Ghiroda, cu refacerea pasajului de la str. Polona (studiu de fezabilitate)

Drumurile judetene avute in vedere pentru reabilitare de Consiliul Judetean Timis sunt:

. Timisoara - Buzias - Lugoj

. Sanandrei - Periam

. Sannicolau Mare - Periam

. centura ocolitoare a Buziasului

Solutii de finantare a reabilitarii drumurilor judetene

Desi reteaua de drumuri judetene este mult mai extinsa decat cea de drumuri municipale, bugetul CJT reprezinta doar o treime din bugetul Timisoarei.

In plus, jumatate din cei 55 de milioane de euro cat este bugetul anual al CJT sunt orientati spre programe sociale.

Cei 6-7 milioane de euro cat raman pentru drumurile judetene ar ajunge pentru reabilitarea a 12 km de drumuri anual, in conditiile in care 1 km de drum reabilitat costa 0,5 milioane de euro.

Fara credite bancare si fonduri structurale, cei 1.200 km de drumuri judetene ar fi reabilitati in 100 de ani si asta daca nu s-ar mai aloca bani si pentru reparatii si intretinere.

Solutiile de finantare sunt un credit bancar ce va fi contractat in valoare de 30 de milioane de euro si atragerea a 22 de milioane de euro din Programul Operational Regional.

Detinatorii de terenuri agricole care nu isi pot cultiva terenurile datorita organizarilor de santier pentru executia autostrazii si centurii trebuie sa primeasca o chirie pentru perioada de perturbare a folosintei datorita ocuparii provizorii cu organizarea de santier.

De asemenea, constructorii trebuie sa asigure puncte de traversare a santierului pentru atelaje si pentru utilajele agricole.

Sensuri giratorii pe banii developerilor imobiliari

O alta problema interesanta dezbatuta la intalnirea CJT - DRDPT - firme organizata de CCIAT este cea a sensului giratoriu de la intersectia intre centura Timisoarei si DN 69 Timisoara - Arad.

In finantarea publica este cuprinsa doar o giratie in Y.

Daca se doreste un sens giratoriu complet pe toate cele patru directii de drum, investitorii privati care dezvolta la ora actuala proiecte in zona (Tomis, Mahle, Kike) trebuie sa finanteze integral giratia, dupa modelul acceptat de centrele comerciale Selgros si Metro.

Pe masura ce se vor dezvolta si alte proiecte industriale sau comerciale in acea zona, ceilalti investitori privati se vor putea racorda si ei la intersectia cu sens giratoriu printr-o bretea colectoare pe o distanta de maximum 1,1 km fata de drumul national sau european, insa doar cu acordul celor ce au finantat initial giratia, care si-ar recupera astfel o parte din investitia initiala.

Temeiul legal pentru recuperarea acestei investitii este insa incert, mai ales ca Primaria Timisoara solicita donarea terenurilor aferente acceselor auto.

Sensul giratoriu poate fi realizat doar de antreprenori atestati de Asociatia Profesionala de Drumuri si Poduri.

CCIAT in colaborare cu Consiliul Judetean Timis (CJT) si Directia Regionala de Drumuri si Poduri Timisoara (DRDPT) au organizat o masa rotunda despre perspectivele de dezvoltare a infrastructurii in transporturile rutiere din vestul si sud-vestul Romaniei in perioada 2005-2015.

Lectorii invitati au fost Horatiu Simion, director adjunct DRDPT si Marius Popovici, vicepresedinte CJT.

Informatii suplimentare: Lucia Luca, sef serviciu DRE

Articol aparut in revista Banat Business nr. 177 / decembrie 2007