Primaria Municipiului Timisoara si GTZ au supus dezbaterii publice Planul integrat de dezvoltare urbana durabila pentru cartierele istorice Iosefin si Fabric.
Societatea civila, consiliile de cartier, ONG-urile, proprietarii de imobile si de afaceri din cartierele istorice si cetatenii au fost consultati cu privire la reabilitarea zonelor istorice ale Timisoarei.
Canalul Bega va deveni principala cale de circulatie ecologica de-a lungul intregului oras.
In cartierul Fabric a fost inclusa si o parte din zona noua de blocuri din apropierea Garii de Est, unde locuieste grupul social tinta (populatie saraca si rromi).
Punctele tari ale cartierelor Iosefin si Fabric sunt localizarea centrala, fondul arhitectural valoros de cladiri istorice, potentialul turistic, structura urbana de strazi si piete bine conceputa si mixul de functiuni rezidentiale, magazine mici, piete, afaceri si manufacturi mestesugaresti.
Punctele slabe se refera insa la populatia rroma dezintegrata social, concentrarea populatiei sarace in Fabric, investitiile reduse din cele doua cartiere, declinul comertului cu amanuntul, mediul social periculos, predispus spre infractionalitate si starea precara a cladirilor istorice.
Planul integrat de dezvoltare urbana propus de autoritati cuprinde masuri pentru imbunatatirea spatiilor publice, a locuirii, infrastructurii si mediului de afaceri.
De asemenea, malurile canalului Bega vor fi amenajate pentru a servi recreerii si relaxarii populatiei Timisoarei.
Bega va trebui sa fie accesibila pietonal pe tot parcursul traversarii orasului.
Beneficiile mediului de afaceri care functioneaza in cele doua cartiere istorice Fabric si Iosefin vor rezulta din elaborarea unui concept de alocare a spatiilor comerciale pentru crearea unui specific al strazilor si pietelor comerciale, realizarea de parcari pentru imbunatatirea accesului in zonele comerciale, consultanta gratuita de specialitate pentru proprietarii de magazine si IMM-uri si sprijin pentru infiintarea de noi afaceri.
Parcarile, pistele de biciclete, navigatia de agrement pe Bega, crearea de spatii pietonale, pentru jogging si biciclete pe malurile canalului, curatenia in spatiile publice, identificarea liderilor comunitari de zona si solutionarea reabilitarii cladirilor istorice cu proprietate mixta de stat si privata au fost principalele probleme ridicate de participanti cu ocazia dezbaterii.
Studentii vor fi atrasi sa locuiasca in Fabric prin chirii subventionate.
Strandurile, terasele si bazele sportive trebuie sa se deschida spre faleza Begai, care va deveni un bulevard verde ce va lega cartierele istorice ale orasului prin trasee pietonale verzi, piste de biciclete si transport acvatic cu ambarcatiuni de agrement.
Timisoara poate propune mai multe proiecte decat celelalte orase din regiune
Municipalitatea intentioneaza sa implementeze proiecte pe trei axe ale Programului Operational Regional.
Zona urbana de actiune, compusa din cartierele Iosefin si Fabric legate intre ele prin canalul Bega, a fost definita ca potential pol urban de crestere si va fi propusa spre finantare pe Axa 1 - Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor.
In cadrul Axei prioritare 1 vor fi finantate planuri integrate de dezvoltare urbana ale unor areale clar delimitate spatial in cadrul oraselor de rang 0 si 1 denumite 'zone de actiune urbana', precum si planuri si proiecte integrate de dezvoltare urbana ale oraselor de rangul 2 si 3 luate in ansamblul lor.
Practic, Timisoara este singurul oras de rang 1 din Regiunea Vest care poate defini mai multe zone de actiune urbana in interiorul sau.
O zona de actiune urbana trebuie sa aiba o populatie de cel putin 20.000 de locuitori.
Celelalte municipii si orase din regiune sunt de rang 2 sau 3, putand fi finantate doar integral, ca ansamblu urban.
Valoarea minima a unui plan integrat urban pentru un pol local sau regional de dezvoltare este de 5 milioane de euro.
Cartierul istoric Cetate va face obiectul altor proiecte propuse pentru Axa 2 - Imbunatatirea infrastructurii de transport regionale si locale si Axa 5 - Dezvoltarea durabila si promovarea turismului.
Directia de Dezvoltare si Directia de Urbanism a PMT au de parcurs doi pasi importanti: finalizarea planurilor integrate de dezvoltare urbana durabila si aprobarea acestora de ADR Vest si apoi realizarea in parteneriat public-privat de proiecte individuale care sa se incadreze in aceste planuri integrate si sa fie propuse spre finantare.
Pe fiecare dintre cele trei axe trebuie propuse minimum doua proiecte individuale, unul pe infrastructura si celalalt pe componenta sociala si de mediu de afaceri.
Articol aparut in revista Banat Business nr. 177 / decembrie 2007
© Mircea Mitrutiu
