Economia are o forta de autoreglare, asemenea unui organism viu.

Mana invizibila a pietei actioneaza in momentele de criza si readuce echilibrul pe piata.

Singura intrebare pe care trebuie sa si-o puna statul, considera academicianul Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, este daca aceste reglaje sau corectii trebuie lasate sa se faca brutal, abrupt si cu costuri intolerabile pentru cetateni sau mai putin brutal, planificat si cu costuri acceptabile pentru societate.

Cu ocazia decernarii titlului de Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara, academicianul Mugur Isarescu a sustinut o disertatie cu tema 'Rolul politicii monetare in mix-ul de politici macroeconomice'.

Disertatia a transmis semnale clare spre guvernanti, in special spre ministrul finantelor, despre necesitatea corelarii intre politica monetara, politica fiscal-bugetara si politica salariala a statului.

Cand cresc preturile, banii frig in buzunare, vrei sa scapi de ei si ii schimbi rapid pe marfuri.

Hiperinflatia apare atunci cand dimineata cumperi cu o moneda o paine si seara doar o felie de paine.

Viteza de circulatie a banilor in economie este instabila si influenteaza nivelul inflatiei.

Ancorele posibile pentru politica monetara sunt cursul de schimb valutar, cresterea controlata a masei monetare si credibilitatea anticipatiilor inflationiste emise de banca nationala.

Societatea romaneasca trebuie sa creada in aceasta magie publica a anticipatiilor cu privire la evolutia viitoare a preturilor pentru ca ele sa se implineasca.

Daca bugetele familiale si planurile de afaceri ale firmelor se bazeaza pe aceste anticipatii inflationiste ale BNR, putem tine sub control preturile.

Daca insa consumatorii cred ca preturile se vor inflama mai tare, autoritatea monetara nu poate face mare lucru pentru a opri acest proces natural.

Optimizarea pe care o cauta strategii economici inseamna o crestere economica de durata si sanatoasa cu o inflatie relativ scazuta.

Banca Nationala nu poate sa lupte cu pretul merelor din piata

Preturile volatile la legume, fructe, oua sau combustibil nu pot fi controlate de Banca Nationala.

BNR nu poate sa lupte nici cu seceta, nici cu pretul merelor din piata.

Produsele cu preturi volatile se reflecta diferit de la o familie la alta in cosul zilnic de consum si de aici provine perceptia diferita a oamenilor asupra evolutiei preturilor.

Cine consuma multe produse volatile are impresia ca preturile de consum au luat-o razna.

Realitatea este ca preturile cele mai sensibile pentru populatie (alimentele, incalzirea sau carburantii) sunt si cele mai volatile si mai dificil de controlat.

Romanii au placerea sadica de a se bucura de esecul autoritatilor.

Multi exclama satisfacuti: "Ai vazut ce frumos s-a prabusit tinta de inflatia a bancii nationale?", uitand ca acest lucru ii afecteaza direct, in primul rand pe cei mai saraci dintre ei.

Consumam pe datorie si din import

Obiectivul romanilor deveniti europeni este convergenta cu standardele de viata din Uniunea Europeana, ceea ce inseamna cresterea nivelului de trai.

Aceasta presupune o crestere economica ridicata si o ocupare deplina dar fara a sacrifica inflatia.

Convergem insa sustenabil? Aceasta este intrebarea pe care si-o pune autoritatea monetara.

Supraincalzirea economiei ne poate afecta stabilitatea castigata cu greu.

Dezechilibrul extern tot mai mare al economiei romanesti, reflectat in deficitul de cont curent dintre importuri si exporturi denota o vulnerabilitate tot mai mare a economiei la o schimbare de perceptie din partea investitorilor straini.

Competitivitatea externa a produselor romanesti este slaba datorita tehnologiilor depasite si lipsei de productivitate.

De aceea, consumam pe datorie si din import si nu mai avem suficienta productie autohtona ceruta la export.

Deficitul de cont curent a ajuns la aproape 12 miliarde de euro dupa primele noua luni din 2007, in crestere cu 76,5% fata de aceeasi perioada a anului trecut, in principal ca urmare a deficitului balantei comerciale, potrivit datelor BNR.

Deficitul contului curent a fost acoperit in proportie de 42,5% prin investitii straine directe.

Pentru acest an, Comisia Nationala de Prognoza se asteapta la un deficit de cont curent de 15,8 miliarde de euro, echivalent cu 13,4% din Produsul Intern Brut.

Anul trecut, valoarea deficitului de cont curent a fost de 10,3% din PIB.

Deprecierea brusca a leului poate duce la scumpirea creditului in valuta si la prabusirea capacitatii de rambursare a creditelor contractate

Este o discrepanta tot mai mare intre obligatiile in valuta in crestere ale firmelor si activele lor valutare in scadere.

Firmele se indatoreaza in valuta datorita investitiilor pentru retehnologizare, iar populatia contracteaza credite in valuta pentru ca acestea sunt percepute ca fiind mai ieftine decat cele in lei.

De aici apare riscul imens al deprecierii bruste a leului odata cu scaderea ratingului de tara al Romaniei si schimbarea perceptiei investitorilor straini.

Daca nu vom avea politici economice prudente, putem asista la ajustarea cursului de schimb prin deprecierea brusca a leului datorita scaderii finantarii externe prin intrari de capital din partea investitorilor straini.

Mixul actual de politici economice duce la materializarea vulnerabilitatilor interne si externe.

Investitiile masive necesare pentru finantarea infrastructurii, pomenile sociale din anul electoral, cresterile salariale repetate din sectorul bugetar, cu efect contagios in sectorul privat si marirea pensiilor imping economia in corzi.

Cresterea productivitatii muncii a ramas in urma cresterilor salariale din sectorul privat, iar standardul de viata ridicat nu poate fi garantat de o productivitate scazuta a muncii.

Daca se vor materializa riscurile de care vorbeste Mugur Isarescu, cresterea economica se va potoli, cursul de schimb si ratele dobanzii vor fi ajustate drastic, iar creditele contractate in valuta vor deveni foarte scumpe.

Capacitatea de rambursare a creditelor ar scadea atat pentru populatie, cat si pentru firme, iar sectorul bancar s-ar confrunta din nou cu o crestere majora a riscului de credit.

Consecinta: cresterea dobanzilor si afectarea sectorului privat.

Seceta, pretul titeiului, scumpirea alimentelor, presiunile salariale, marirea pensiilor, explozia importurilor si cheltuielilor bugetare sunt prea multe riscuri materializate deodata pentru a putea fi tinute sub control.

De aceea, relaxarea fiscala si cresterea salariilor bugetare nu ar trebui sa mai continue si in 2008.

Principala provocare pentru economia romaneasca este convergenta cu standardele de viata europene concomitent cu mentinerea stabilitatii macroeconomice si competitivitatii internationale a produselor romanesti.

Guvernatorul BNR vrea ca fiecare politica economica, in speta cea monetara, fiscal-bugetara si a veniturilor salariale, sa isi joace rolul pe care il are in diviziunea economica a muncii.

Salariile corelate cu productivitatea, politica fiscala si a veniturilor restrictiva, controlul cheltuielilor bugetare, prioritizarea investitiilor finantate de la buget, toate joaca un rol in mentinerea unei cresteri economice in conditii de inflatie scazuta si echilibru extern.

"Inflatia nu este doar o problema monetara, asa cum un om impuscat nu este doar o chestiune de balistica", afirma Mugur Isarescu la Timisoara.

Articol aparut in revista Banat Business nr. 177 / decembrie 2007

© Mircea Mitrutiu