Ideea reunirii tuturor breslelor de mestesugari din Romania intr-o camera de meserii i-a venit maistrului croitor Teodor Bejan din Arad pornind de la modelul Camerei de Meserii si Mica Industrie din Dusseldorf.
Multi meseriasi buni din zona Banatului au emigrat in Germania, unde exista o traditie si o legislatie specifica a breslelor de mestesugrari.
Doar camera de meserii din Dusseldorf numara 80.000 de meseriasi si 49.000 de mici firme cu 300.000 de angajati.
Modelul german
O asemenea camera joaca un triplu rol in Germania:
. oferirea de consultanta gratuita pentru membrii sai in management, marketing, designul produselor, chestiuni juridice, contabile si exportul produselor mestesugaresti
. training vocational pentru practica ucenicilor si organizarea examenelor de mester, obligatorii pentru deschiderea unei afaceri proprii
. sprijinirea membrilor in derularea propriei afaceri prin contacte internationale, aprovizionarea cu materii prime si materiale, organizarea de targuri mestesugaresti, dar si rezolvarea reclamatiilor adresate de consumatori la adresa calitatii serviciilor prestate de meseriasii membri ai camerei
In Germania sunt inregistrate 41 de bresle mestesugaresti in sapte domenii:
1. constructii
2. lucrari in domeniul electric si al prelucrarii metalelor
3. prelucrarea lemnului
4. textile, imbracaminte si pielarie
5. alimentar
6. sanatate, igiena, curatatorii chimice
7. sticla, papetarie si prelucrarea ceramicii
Teodor Bejan a vazut la fata locului felul cum functioneaza o asemenea organizatie si a decis ca micii meseriasi din Romania au si ei nevoie de o organizatie care sa ii sprijine in formarea profesionala a viitoarelor generatii de meseriasi si in interfata cu clientii si autoritatile publice.
Camera de Meserii din Arad s-a infiintat juridic in 11 iunie 1994.
La inceput a avut promisiuni de sprijin din partea autoritatii publice locale, a primit un sediu in care si-a desfasurat activitatea dar care ulterior a fost dat unui partid politic parlamentar.
Croitorii, tamplarii, cizmarii, fotografii si frizerii organizati ca persoane fizice autorizate, asociatii familiale si mici SRL-uri s-au inscris ca membri.
Cooperativele mestesugaresti care aveau propriul for tutelar (UCECOM) au privit insa aceasta initiativa privata ca pe o concurenta nedorita.
Respingerea propunerii legislative i-a demobilizat pe mesteri
Cu ajutorul senatorului de Arad Ion Bold, camera de meserii a depus in Senat o propunere legislativa privind infiintarea unui organism reprezentativ pentru intreprinderile mestesugaresti numita Legea Camerelor de Meserii.
Din pacate, propunerea legislativa a primit aviz negativ de la Comisia Juridica a Senatului si a fost respinsa, fiind retrasa de catre Senat din procedura legislativa.
Meseriasii din Arad care intentionau sa promoveze infiintarea unei camere de meserii la nivel national, cu filiale in toate judetele si incepusera demersuri de informare in acest sens prin intermediul consiliilor judetene au fost dezamagiti de respingerea legii (care a fost realizata dupa modelul celei germane numite Handwerksordnung, engl. Skilled Crafts Act).
Consecinta: ramanem fara meseriasi
Desi nu s-a desfiintat, Camera de Meserii din Arad a ramas in asteptare. Consecintele sunt dintre cele mai neplacute.
Nu mai apar meseriasi adevarati, practica din scolile de arte si meserii se face formal, iar vechii mesteri dispar incet fara a lasa in urma inlocuitori.
In Ungaria, daca un meserias ia pe langa el trei ucenici pe care ii formeaza in meserie, statul acorda burse pentru ucenici si scutiri la taxele locale pentru mester.
La Arad, atunci cand camera de meserii a pregatit echipe de examinatori profesionisti pe fiecare dintre bresle pentru a participa la proba de meserie, chiar membrii care organizau aceasta proba pentru ucenicii lor evitau sa o anunte despre data si ora exacta a examenului pentru a nu supune ucenicii la probe practice prea riguroase, de teama ca nu ar trece examenul.
Cu asemenea mentalitati, meseriasii de moda noua nu sunt in stare sa realizeze normele cantitative si nu mai stiu sa isi faca munca de calitate, iar clientii gasesc tot mai greu un mester adevarat in Romania.
Articol aparut in revista Banat Business nr. 177 / decembrie 2007
© Mircea Mitrutiu
