Timisoara este motorul dezvoltarii euroregiunii
Romania are doua zone metropolitane de dezvoltare, egale ca forta polarizatoare: Timisoara si Bucurestiul.
Constituirea Zonei Metropolitane Timisoara reprezinta un deziderat major al administratiei locale timisorene, datorita avantajelor pe care aceasta le-ar aduce municipiului si comunelor periurbane in ceea ce priveste amenajarea spatiala si dezvoltarea urbanistica coerenta a intregii zone, atragerea fondurilor structurale si unui numar mai mare de investitori.
Primul inel de dezvoltare a zonei metropolitane include municipiul Timisoara si sase comune periurbane: Dumbravita, Ghiroda, Giroc, Mosnita, Sacalaz si Sanmihaiu.
Fara acordul autoritatilor din aceste sapte localitati, proiectul este blocat.
Timisoara ar putea deveni motorul dezvoltarii intregii zone metropolitane.
Timisul ocupa locul al doilea pe tara in ceea ce priveste volumul investitiilor straine, dar 80% dintre acestea au fost atrase in Timisoara.
Totodata Timisul este pe locul al doilea pe tara si in ceea ce priveste volumul exporturilor, dar 73% din firmele din judet sunt locate in municipiu.
Aportul Timisoarei la cifra de afaceri a judetului este de circa 85% din total.
Pentru a depasi stadiul discutiilor fara finalitate din ultimii ani, Primaria Municipiului Timisoara a lansat spre dezbatere publica ideea constituirii Zonei Metropolitane Timisoara.
"Este momentul ca impreuna sa punem in practica un proiect care va fi benefic pentru intreaga zona si sa nu mai tergiversam ceea ce ne impun realitatile europene: crearea unui pol economic puternic in jurul Timisoarei", a declarat primarul Timisoarei, Gheorghe Ciuhandu.
Uniunea Nationala a Consiliilor Judetene din Romania face lobby pentru legiferarea zonelor metropolitane
Presedintele Consiliului Judetean Timis a subliniat necesitatea realizarii Zonei Metropolitane Timisoara.
"Vom cere parlamentarilor de Timis sa readuca in parlament proiectul de zona metropolitana.
E bine ca si autoritatile locale din Timisoara doresc acest lucru.
Ne lipseste insa cadrul legislativ.
Trebuie sa insistam pentru adoptarea acestui proiect de lege", a precizat Constantin Ostaficiuc.
Un proiect de lege privind zona metropolitana a fost initiat si prin intermediul Uniunii Nationale a Consiliilor Judetene din Romania.
"Trebuie sa reluam discutiile pentru ca este o tematica actuala, de dezvoltare a Timisoarei", a mai spus Ostaficiuc, precizand ca zona metropolitana presupune o strategie in mai multe domenii, nu doar in cel al urbanismului, ci si in domeniul social, cultural, al educatiei si sanatatii.
"Daca dorinta noastra e o metropola, aceasta va avea influente in mai multe domenii.
Nu se poate face de pe azi pe maine.
Poate avea loc chiar o mutatie de populatie din mediul rural al Banatului sau din alte zone, pentru a asigura forta de munca necesara dezvoltarii metropolei."
Dumbravita vrea drept de veto
Primarul comunei Dumbravita, Szilagyi Geza, n-ar vrea sa renunte la independenta comunitatii locale pe care o reprezinta in chestiunile ce privesc direct dezvoltarea viitoare a acesteia:
"Zona metropolitana va fi o asociatie neguvernamentala non-profit care va adopta hotarari cu votul a doua treimi din numarul membrilor sai.
Eu si Consiliul Local Dumbravita nu suntem de acord ca hotararile ce afecteaza direct dezvoltarea comunei noastre sa poata fi adoptate de altii, fara acordul nostru.
De aceea, solicitam o rezolutie care sa fie adaugata la statutul viitoarei asociatii, care sa prevada necesitatea obtinerii votului reprezentantilor localitatii in probleme care se refera direct la chestiuni de interes pentru aceasta.
Daca se vor lua decizii privind Dumbravita, primarul si consiliul local trebuie sa aiba drept de veto in cazul in care nu sunt de acord cu propunerile Consiliului Metropolitan.
Tinem la independenta noastra si acordul nostru de asociere la zona metropolitana este conditionat de acest amendament.
O a doua observatie se refera la faptul ca dezvoltarea circulara a Timisoarei spre zona metropolitana impiedica dezvoltarea spre nord a localitatii Dumbravita.
Nu mai obtinem aprobari pentru planuri de urbanism zonal pe care le propunem in zona de nord a comunei datorita traseului inelului 5 de centura.
Ni se permite doar o dezvoltare spre sud a localitatii, acolo unde inelul de centura merge pana la raul Timis.
Cred ca acest cerc de dezvoltare a zonei nu este trasat bine pentru ca este un cerc cu centrul descentrat.
Credem ca nu trebuie stopata o dezvoltare naturala a unei localitati si piata isi va spune singura cuvantul.
Atunci cand terenurile din nordul unei localitati vor deveni prea scumpe pentru cei ce vor sa isi construiasca o casa sau sa dezvolte un proiect rezidential, ei se isi vor muta privirile si interesul spre sud.
De asemenea, prin statutul zonei metropolitane se doreste ca toate dezvoltarile industriale sa fie limitate la parcurile industriale si tehnologice aprobate.
Noi credem ca o dezvoltare industriala este binevenita acolo unde comunitatea locala o accepta, chiar daca nu este situata intr-un parc industrial, pentru ca se creeaza locuri de munca si jumatate din impozitul pe salarii ajunge la comunitatea locala.
Acum, dintr-un buget local anual de 50 de miliarde de lei in Dumbravita, mai mult de un sfert (circa 14-16 miliarde de lei) provine din impozitul pe salarii, fata de 2-2,5 miliarde din impozitul pe cladiri.
Dumbravita nu este foarte incantata de asa-zisele avantaje ale zonei metropolitane.
Se vorbeste despre operatori regionali unici de apa-canal si salubritate si de investitii in infrastructura.
Noi avem deja apa, canal si gaz metan, nu vrem sa platim mai mult pentru transportul la distanta mare a gunoiului, avem drumuri la fel de bune ca si municipiul Timisoara si putem sa ne organizam si singuri.
Zona metropolitana nu ne va aduce pe termen scurt mari avantaje, Timisoara are si ea suficiente probleme de rezolvat si de aceea nu primim lectii de la nimeni, dar suntem dispusi sa negociem asocierea noastra si o vom face voluntar, doar daca vom cadea de acord asupra conditiilor de asociere.
Aceasta nu este doar pozitia mea ca primar, este si pozitia consilierilor locali."
In afara de capitala, Timisoara este singura zona cu potential de metropola
Avem o sansa istorica de a transforma ramanerea in urma a Romaniei dintr-un handicap intr-o oportunitate de dezvoltare inteligenta.
Pentru aceasta trebuie corelata strategia de dezvoltare a aeroporturilor, autostrazilor si cailor ferate cu cea de remodelare urbana a marilor orase, considera arhitectul Radu Radoslav.
"Dezvoltarea zonelor metropolitane este impusa de competitia acerba dintre operatorii europeni de utilitati.
Pentru a fi rentabili si competitivi si pentru a atrage finantari europene, operatorii de apa-canal, salubritate si transport in comun trebuie sa devina operatori regionali care deservesc o comunitate numeroasa.
Deva si Clujul i-au luat-o inainte Timisoarei, dezvoltand deja planuri zonale de amenajare a teritoriului interorasenesti si intercomunale.
Conurbatia urbana si dezvoltarea policentrica a marilor orase sunt concepte europene care permit crearea unui bazin de absorbtie a fortei de munca si populatiei catre polii de dezvoltare economica ai unei regiuni sau euroregiuni.
La mijlocul distantei dintre Budapesta si Bucuresti mai este loc doar de o zona metropolitana mare, ce poate fi creata doar prin asocierea intereselor de dezvoltare ale Timisoarei si Aradului.
Zona metropolitana Arad ar putea ingloba opt localitati pe langa orasul resedinta de judet: Livada, Vladimirescu, Fantanele, Sofronea, Zimand, Zadareni, Frumuseni si Sagu.
Cele doua zone metropolitane ale Timisoarei si Aradului se suprapun pe o portiune cuprinsa intre Ortisoara si Vinga, zona unde va fi si un punct de descarcare al viitoarei autostrazi si unde se va dezvolta un centru logistic si industrial important.
Regulile investitorilor sunt dure.
Nu se justifica un mall comercial la mai putin de 150.000 de locuitori, iar spitalele regionale, filarmonica, aeroportul sau teatrul au nevoie de populatia si forta unei zone metropolitane pentru a-si sustine activitatea.
Este necesar un aeroport international mare la Timisoara si trei aeroporturi de sprijin care sa il deserveasca, la Arad, Szeged si Deva.
Pe langa centrii de dezvoltare traditionali reprezentati de cartierele istorice Cetate, Iosefin, Fabric, Mehala si Elisabetin, se prefigureaza trei centri noi pe structura vechilor platforme industriale ale Timisoarei: zona Solventul, Calea Buziasului-Rebreanu si zona din jurul Universitatii de Stiinte Agricole a Banatului.
Dezvoltarea viitoare este dictata de coridoarele europene de transport rutier, naval, aerian si pe calea ferata.
Transportul intermodal combinat va castiga teren prin inlocuirea transportului rutier cu tir-urile cu transportul de containere pe trenurile de marfa.
Timisoara va beneficia de aeroportul regional si de o gara europeana amplasata langa aeroport, la Curtici si Deva vor fi centrele logistice pentru transportul de marfuri si la Szeged se va dezvolta un port naval.
Autostrazile care vin de la Budapesta si Belgrad se vor intersecta in zona Aeroportului International Timisoara, care va fi un punct strategic tot mai important.
Belgradul va deveni un jucator important dupa integrarea europeana si atunci va fi necesar un coridor european suplimentar pe traseul Zagreb-Liubliana-Belgrad-Timisoara-Arad-Deva-Cluj-Suceava-Cernauti-Kiev.
Timisoara va avea nevoie de o centura ocolitoare de cale ferata de 12 km si un tren rapid urban pentru a scoate gara si transportul cu trenul din centrul orasului.
Statia CFR Semenic din comuna Giroc va deveni un centru important pentru transportul de marfa.
Valorificarea terenurilor din jurul marilor orase trebuie sa tina cont de regula eficientei economice impuse de economia de piata, dar cu evitarea dezechilibrelor ecologice si sociale.
Autoritatile publice gresesc atunci cand permit maximizarea profitului latifundiarilor de teren prin cheltuirea banilor publici pe utilitati pentru dezvoltarea unor cartiere rezidentiale cu densitati de locuire prea scazute.
Atunci cand gandesti un proiect de dezvoltare rezidentiala, trebuie sa iei in considerare si costurile de mentenanta si administrare in timp a noului cartier si impactul acestora asupra cheltuirii banului public.
Un cartier de vile cu o densitate de locuire de doar 10 unitati locative pe un hectar este mult mai putin eficient pentru banul public decat un cartier de blocuri, cu 120 unitati locative/ha.
Eficienta scazuta a iluminatului public, curateniei stradale si transportului in comun pentru batrani si copii din cartierele de case de la periferia marilor orase este platita de cei din cartierele de blocuri prin aplicarea unor tarife publice medii pentru aceste servicii.
Presiunea oamenilor importanti care locuiesc in cartierele selecte duce la alocarea ineficienta a banului public.
Stadionul si centrul expozitional euroregional ar trebui amplasate in exteriorul centurii ocolitoare a Timisorii, la intersectiile dintre penetratiile in oras si centura.
Daca nu vor fi mutate cele doua functiuni in afara orasului, se vor crea perturbatii majore ale circulatiei rutiere si va creste nejustificat cererea de locuri de parcare.
Influenta stadionului inainte, in timpul si dupa meciuri asupra circulatiei se resimte pe o raza de 1 km.
De asemenea, necesarul de parcari in apropierea unui stadion este de 11.000 de locuri, adica 275.000 de metri patrati."
Consiliul Consultativ Metropolitan are doar un proiect de regulament
Consiliul Consultativ Metropolitan Timisoara a fost infiintat prin Hotararea Consiliului Judetean Timis nr. 63/2004.
Scopul sau este consultarea autoritatilor administratiei publice locale din zona Timisoara (municipiul Timisoara si comunele periurbane situate la maximum 30 de kilometri in jurul Timisoarei: Dumbravita, Ghiroda, Giarmata, Giroc, Mosnita Noua, Ortisoara, Parta, Remetea Mare, Sacalaz, Sinandrei, Sanmihaiu Roman si Sag) in domeniul amenajarii teritoriului si urbanismului.
Arhitectul sef al judetului, Liana Busila, a prezentat in 2006 un proiect de Regulament de organizare si functionare a Consiliului Consultativ Metropolitan Timisoara.
Conform acestei propuneri de regulament, Consiliul Consultativ Metropolitan urmareste realizarea unor obiective cu caracter general: dezvoltarea durabila a zonei, inlaturarea disparitatilor intre unitatile administrativ-teritoriale si cresterea competitivitatii economice a localitatilor din zona metropolitana in raport cu teritoriile invecinate.
Consiliile locale trebuie sa emita o hotarare prin care isi exprima acceptul de a face parte din zona metropolitana.
Inaintea adoptarii acestui regulament se asteapta adoptarea legii zonelor metropolitane aflate inca in dezbaterea parlamentului.
Asocierea localitatilor urbane si rurale este voluntara
Conform propunerii legislative privind zonele metropolitane, acestea sunt structuri asociative constituite pe baza de parteneriat voluntar intre un municipiu de rang zero sau municipii resedinta de judet si localitati urbane si rurale aflate in vecinatatea acestora, avand relatii de colaborare si cooperare economica, sociala si culturala.
Zona metropolitana se constituie in conditiile prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, cu modificarile ulterioare, pe baza de asociere in parteneriat voluntar.
Obiectivele de baza avute in vedere la constituirea zonelor metropolitane sunt urmatoarele:
. dezvoltarea economica si sociala echilibrata a localitatilor din cuprinsul zonei metropolitane, cu respectarea specificului acestora
. stabilirea directiilor de dezvoltare durabila a localitatilor urbane si rurale
. gestionarea responsabila a resurselor naturale si protectia mediului
. identificarea sectoarelor de activitate cu plusvaloare ridicata
. cresterea competitivitatii, cooperarii si bunastarii localitatilor
. realizarea echilibrului intre amenajarea urbana si expansiunea urbana prin utilizarea eficienta a terenurilor in acord cu functiile urbanistice adecvate
. punerea in valoare a patrimoniului cultural
. promovarea tehnologiei de informatii si comunicatii
. protejarea localitatilor impotriva dezastrelor naturale
. cresterea accesului la resurse
Consiliul metropolitan este alcatuit din primarii unitatilor administrativ-teritoriale si cate un reprezentant al fiecarui consiliu local care face parte din componenta zonei metropolitane, precum si din reprezentantul consiliului judetean sau al consiliilor judetene, dupa caz.
Atributiile principale ale consiliul metropolitan sunt urmatoarele:
. promovarea zonei metropolitane in relatiile cu tertii
. initierea si sustinerea de programe in vederea promovarii si dezvoltarii zonei metropolitane in functie de specificul acesteia
. dezvoltarea infrastructurii zonei metropolitane
. crearea de noi locuri de munca pentru locuitorii zonei metropolitane
. atragerea de fonduri pentru dezvoltarea zonei metropoitane, inclusiv prin programe cu finantare internationala
Pentru realizarea atributiilor ce-i revin, consiliul metropolitan adopta hotarari cu votul a doua treimi din numarul membrilor sai.
Presedintele consiliului metropolitan este primarul municipiului in jurul caruia se constituie zona metropolitana, ajutat de doi vicepresedinti.
Unul dintre vicepresedinti este reprezentantul consiliului judetean, iar cel de-al doilea vicepresedinte este ales dintre membrii consiliului metropolitan.
Reguli de urbanism obligatorii in zona metropolitana
Consiliul Judetean Timis a aprobat si un set de reglementari urbanistice si indicatori teritoriali obligatorii pentru dezvoltarile urbane din extravilanele oraselor si comunelor din judetul Timis.
In zonele de dezvoltare urbana pentru zone rezidentiale cu functiuni complementare situate in extravilanele localitatilor sau intravilanele extinse, in cadrul Planurilor Urbanistice Zonale se va respecta procentul de 18-20% pentru rezolvarea cailor de circulatie.
Din terenurile ramase se va rezerva un procent de minimum 5% pentru dotari socio-culturale si minimum 5-7% pentru spatii verzi.
In zonele rezidentiale, lotizarea terenurilor se va realiza pornind de la parcela minima de 500 mp, suprafata recomandabila fiind de 1000 mp.
Procentul maxim admis de ocupare a terenului pe parcela este de:
30% in zonele rezidentiale din mediul rural (P, P+1E, P+2E)
35% in zonele rezidentiale din mediul urban (P, P+1E, P+2E)
55% in zonele industriale si de depozitare
50% in zonele comerciale
Spatiile verzi, parcurile, plantatiile de protectie si locurile de joaca pentru copii vor respecta norma de 10-14 mp/locuitor, din care 5 mp/locuitor in cadrul unitatii de locuit studiate, restul fiind distribuit echilibrat, prin parcele comasate in teritoriul supus dezvoltarii urbane.
Procentul minim de spatii verzi in cadrul unitatilor industriale si de depozitare este stabilit la 20% din suprafata parcelei.
Orice constructie din vecinatatea padurilor va respecta o retragere de cel putin 100 de metri de la liziera padurii.
Constructiile care se vor realiza in vecinatatea lacurilor naturale sau de acumulare vor respecta o retragere de minimum 100 de metri de la oglinda de apa.
Dezvoltarea zonelor de locuit se va face numai cu prevederea dotarilor complementare institutiilor si serviciilor publice social-culturale, cu respectarea urmatorilor indicatori orientativi:
. Institutii de invatamant
prescolar gradinite: suprafata teren = 0,6 mp/locuitor
crese: 0,3 mp/locuitor
scoli primare, gimnaziale: 4,0 mp/locuitor
. Institutii de sanatate (cabinete medicale, laboratoare medicale, centre medicale, clinici): 0,1 mp/locuitor
. Comert, alimentatie publica, servicii
comert zilnic: 0,3 mp/locuitor
comert saptamanal (piata agro-alimentara, supermarket): 0,4 mp/locuitor
comert ocazional: 0,4 mp/locuitor
alimentatie publica, farmacii, servicii diversificate: 0,5 mp/locuitor
. Dotari de cultura si recreere (sport, agrement): 1,0 mp/locuitor
. Dotari de cult, cimitire: 0,7 mp/locuitor
Articol aparut in revista Banat Business nr. 170 / aprilie 2007
© Mircea Mitrutiu
