Asociatia societatilor cu capital italian ?Unimpresa Romania? este o casa comuna a firmelor italiene active care doresc sa adopte in Romania sistemul de cooperare in retea al IMM-urilor din Italia.

Prezent la adunarea generala nationala a asociatiei, presedintele Traian Basescu le-a cerut investitorilor italieni sa sfinteasca locul si in estul tarii, dupa ce au generat o dinamica economica si sociala in vest.

Basescu i-a asigurat pe investitorii italieni ca imbunatatirea conditiilor pentru derularea afacerilor este unul dintre obiectivele prioritare ale administratiei de la Bucuresti: ?Companii sanatoase inseamna locuri de munca, iar locuri de munca inseamna oameni care nu au grija zilei de maine?.

Ministrul afacerilor externe al Italiei, Gianfranco Fini, prezent si el la aceasta intalnire, este unul dintre putinii demnitari ai statelor membre U.E. care a tinut sa multumeasca pentru contributia pe care cei 250.000 de romani care lucreaza in Italia si-o aduc la evolutia economiei italiene.

Reprezentantii oamenilor de afaceri italieni au facut referire la pericolul ca o parte dintre investitorii deja prezenti in Romania sa isi transfere afacerile in tari precum China, Rusia sau Ucraina, unde costul fortei de munca este mai mic.

?Sunt intreprinzatori italieni din Romania care s-au mutat in tari unde forta de munca este mai ieftina. Acesta este un semnal de alarma pentru autoritati, care nu trebuie sa se lase duse de val si sa creada ca Romania are destule investitii straine?, a precizat Marco Tempestini, presedintele Unimpresa Romania.

?Competitivitatea si productivitatea trebuie sa fie puse in centrul strategiei Executivului, altfel acest clopotel de alarma s-ar putea transforma intr-o adevarata sirena?, a adaugat Tempestini.

Lipsa unor politici industriale adecvate ar putea produce rezultate similare celor pe care le plateste Italia astazi: plecarea firmelor prin delocalizare.

?Codul Muncii contine elemente de rigiditate si imperfectiuni care reprezinta obstacole pentru dezvoltarea afacerilor. Ne intereseaza sa existe o flexibilitate si o cultura a pietei muncii?, a explicat Tempestini.

O alta problema ridicata de reprezentantii investitorilor italieni a fost birocratia si nevoia de reformare a administratiei publice.

Provocarea care vine din Asia trebuie sa aiba un raspuns in politicile industriale si comerciale romanesti. Italienii considera ca dezvoltarea viitoare a Romaniei nu se poate baza doar pe presupuse segmente de piata al unui Eldorado al inaltei tehnologii si resping afirmatii de genul ?productia in lohn nu este importanta pentru viitorul Romaniei?.

Ei sunt constienti ca nu au sanse daca raman in ariergarda progresului industrial si accepta ideea ca venitul pe cap de locuitor trebuie sa creasca in Romania.

?Invitatia noastra este precisa: sa punem industria in centrul strategiilor tari pentru a reinnoi un sector manufacturier mai tehnologic, mai specializat si mai globalizat?.

Italienii privesc cu atentie si spre societatile active in sectorul agro-alimentar. O politica eficienta de valorificare a celor 14 milioane de hectare de teren agricol poate face din Romania o Californie functionala pentru Europa cu 500 milioane de locuitori. Mai mult de 12% dintre societatile italiene prezente in Romania lucreaza in agricultura. Cei 1.300 de intreprinzatori pot aduce know-how, creativitate, resurse si piata de desfacere.


Societatile italiene au creat 600.000 de locuri de munca in Romania


In prezent, in Romania exista peste 17.000 de societati cu capital italian inregistrate la Registrul Comertului. Dintre acestea, mai mult de 11.000 si-au depus bilantul pentru anul 2004. Societatile italiene au creat 600.000 de locuri de munca in Romania, majoritatea concentrate in productia manufacturiera.

Importurile din Italia catre Romania reprezinta 17% din totalul importurilor, cu o valoare totala de 4,5 miliarde de euro, Italia fiind din acest punct de vedere pe primul loc. La 31 decembrie 2004, Italia reprezenta 21% din totalul exporturilor Romaniei.

In clasamentul celor mai performante sectoare economice pentru italieni, pe primul loc se afla cel al confectiilor, urmat de cel al masinilor si utilajelor, iar pe locul trei de metalurgie, produse minerale si incaltaminte. Cele cinci sectoare reprezinta 70% din totalul exporturilor.

Investitorii italieni si-au exprimat convingerea ca in Romania exista posibilitati de imbunatatire a productivitatii, a organizarii, a logisticii si a calitatii productiei.

Miile de intreprinzatori italieni pot contribui la formarea unui capitalism popular, raspandit si ramificat care caracterizeaza Italia in lume. O regiune invata destul de greu de la o singura multinationala, dar mii de societati mici si mijlocii raspandesc spiritul antreprenorial si competenta.


Romania are trei fete atractive: o platforma industriala, o piata de desfacere si o baza logistica si de distributie


Italia este un laborator care a trecut prin experientele pe care le parcurge Romania astazi. Modelul productiv italian poate fi capitalizat prin recursul la experienta intreprinzatorilor italieni prezenti aici.

Pentru italieni, valoarea economica a Romaniei de astazi are trei fete: o platforma industriala proiectata catre Europa, o viitoare piata interna de mari dimensiuni ce trebuie cucerita si o baza logistica si de distributie pentru tot Estul si Sudul Europei.

Italienii sunt grupul cel mai numeros si mai avantajat din punct de vedere cultural si lingvistic dintre investitorii straini prezenti in Romania si beneficiaza de sprijin financiar din partea guvernului italian pentru internationalizarea afacerilor. Ei valorifica finantarile existente prin Pactul de Stabilitate si Initiativa de Cooperare pentru Europa de Sud-Est.

Societatile nationale italiene pot sa se alature IMM-urilor in procesul de privatizare a utilitatilor publice, a sectorului bancar si prin investitii in proiectele de mare infrastructura.

Cerintele pe care investitorii le au de la autoritatile romane se refera la transparenta, lupta impotriva coruptiei, reforma justitiei, eficienta sistemului judiciar, pregatirea unor functionari capabili sa lucreze in Europa si a unor specialisti promovati pe merite, nu doar dupa apartenenta politica.

Programarea multianuala a viitorului unei firme depinde de stabilitatea legislativa. Temerile exprimate privesc prelungirea termenelor de rambursare a TVA, frecventa ridicata a controalelor la societatile care au capacitatea financiara de a plati amenzi si lipsa de flexibilitate a Codului Muncii.


Universitatile romanesti trebuie sa devina centre de excelenta puse la dispozitia firmelor


Singurul mod pentru asigurarea competitivitatii este cresterea productivitatii prin investitii in tehnologie, organizarea eficienta a activitatii si pregatirea resurselor umane.

Universitatile romanesti trebuie sa devina adevarate centre de excelenta la dispozitia firmelor prin programe educative si traininguri. Resursele financiare disponibile pentru programele de invatamant la nivel comunitar sunt importante si pot fi atrase.

Cu un aport de 20% la populatia Europei, cele zece noi tari membre au adus doar 6% in plus la venitul Uniunii, dar cu 25% mai multi ingineri si cercetatori.

Resursa umana inalt calificata este si un atu al Romaniei, iar politicile romanesti trebuie sa intervina pentru ca cei mai buni dintre tinerii absolventi de facultate sa nu mai paraseasca Romania, iar cei care au acumulat deja o buna experienta profesionala in strainatate sa decida sa se intoarca pentru a contribui la cresterea economica a tarii lor.

Optimistul vede oportunitatea in orice pericol, iar pesimistul vede pericolul in orice orice oportunitate.

Francezii si olandezii care au votat ?nu? pentru Europa de teama concurentei lucratorilor polonezi sau romani au gresit, in opinia ?Unimpresa Romania?.

Gresesc si cei care asculta in Italia doar temerile celor care ataca delocalizarea si pierderea locurilor de munca si nu iau in considerare valoarea adaugata reprezentata de un sistem de intreprinderi mici si mijlocii pregatite pentru competitie si internationalizare.