In anul trecut, decalajele defavorabile de competitivitate ale Romaniei fata de tarile dezvoltate si avansate ale lumii s-au accentuat in topurile si clasamentele globale.

Romania nu se poate desprinde de grupul celor 55 de tari sub-mediu dezvoltate conform clasamentelor World Economic Forum Geneva si IMD World Competitiveness Yearbook Lausanne si se limiteaza inca sa furnizeze materii prime, energie si forta de munca ieftina.

Unul dintre principalele motive pentru care nu reusim sa progresam suficient de rapid este lipsa unei strategii competitive care sa fie aplicate consecvent, sistematic si cu perseverenta prin intermediul unor consilii nationale si regionale de competitivitate.

Tari vecine precum Bulgaria si Croatia au facut deja de cativa ani acest pas inainte spre viitor.

Firmele, organizatiile, localitatile si regiunile trebuie sa iasa din aceasta stare de inertie, asteptare, mediocritate si pasivitate si sa actioneze pentru a asigura o crestere rapida de competitivitate care sa ne apropie de ritmurile de dezvoltare ale natiunilor (SUA, Canada, Australia, Japonia, China, Hong Kong, Singapore, Finlanda, Danemarca, Irlanda) sau regiunilor (Bayern, Catalunia, Ille-de-France, Scotia, Lombardia, Zhejiang, Maharashtra, Sao Paolo) cu statut de lider.

Camera de Comert, Industrie si Agricultura Timisoara si Universitatea "Politehnica" din Timisoara au decis sa infiinteze Centrul Regional de Competitivitate din Timisoara (CRKT) ca retea deschisa de organizatii care actioneaza pentru cresterea competitivitatii proprii, locale, zonale si regionale.

Retelele si clusterele regionale de firme si organizatii pot aplica un management integrativ al competitivitatii si valorii (managementul competitivitatii totale) si pot dezvolta parteneriate public-private in retea, orientate spre formarea unei culturi a competitivitatii si cooperarii.

Acest centru regional este o premiera nationala care poate fi multiplicata la nivelul regiunilor de dezvoltare pentru a genera apoi o retea de centre regionale de competitivitate ca liant pentru viitorul Consiliu National de Competitivitate.

CRKT va elabora proiecte si le va propune spre finantare, va presta servicii de consultanta si asistenta tehnica, va stimula cooperarea dintre universitati, institutele de cercetare si mediul de afaceri si va contribui la imbunatatirea calitatii educatiei universitare, pre-universitare si post-universitare pentru crearea unor resurse umane competente.

Universitatile, firmele de consultanta, firmele de productie si servicii, organizatiile profesionale neguvernamentale, mass media, agentiile de dezvoltare si administratia publica locala sunt invitate sa devina membri activi prin afiliere la reteaua Centrului Regional de Competitivitate.

Platforma CCIAT va fi principala locatie de elaborare si initiere a aplicarii programelor de crestere a competitivitatii firmelor si clusterelor prin Sectiunea de Competitivitate condusa de profesorul universitar dr. ing. Horia Popa, directorul Centrului de Cercetare in Inginerie Economica al Universitatii "Politehnica" Timisoara.

Printre activitatile propuse pentru 2006 se numara mese rotunde si simpozioane despre evaluarea competitivitatii produselor si organizatiilor, clusterele de firme din Regiunea Vest, cooperarea universitati - cercetare - intreprinderi, cultura antreprenoriala si cultura competitivitatii, precum si crearea unei echipe mixte pentru generarea de proiecte.

Polul de evaluare, consultanta si intermediere va contribui la valorificarea inventiilor brevetate

CCIAT, Universitatea "Politehnica" Timisoara si OSIM au gandit o procedura de evaluare a inventiilor la cererea inventatorilor sau a firmelor aplicante.

Metoda INV-VAL de evaluare si valorificare a inventiilor brevetate va fi aplicata de un corp de experti in evaluare din domenii diverse de activitate.

Inventatorul sau titularul inventiei (partenerul de afaceri dispus sa o valorifice) se adreseaza unui consilier in proprietate intelectuala pentru brevetarea ei.

Acesta contacteaza centrul de evaluare pentru demararea unei proceduri de evaluare cantitativa si calitativa dupa metoda INV-VAL.

Raportul de evaluare care cuprinde rezultatul evaluarii mai multor experti evaluatori nu reflecta un scor absolut privind succesul in implementare, dar ofera o masura relativa a potentialului de aplicare al inventiei comparativ cu alte proiecte inovative si solutii tehnice similare.

Inventiile brevetate la OSIM cu potential de aplicare ridicat pot intra apoi in baza de date a centrului de valorificare a inventiilor.

Factorul decisiv in succesul unui proiect de inovare il constituie managementul de proiect.

Studiile de specialitate arata ca principalele cauze ale insuccesului lansarii unor noi produse se datoreaza unui marketing defectuos, adica subestimarii concurentei, supraestimarii utilizatorilor potentiali (potentialului de piata) sau practicarii unor preturi necorelate cu piata reala.

Dincolo de caracteristicile intrinseci ale unui nou produs, succesul sau depinde atat de calitatea oamenilor cheie din echipa de conducere a proiectului inovativ, cat si de pregatirea minutioasa si executarea impecabila a campania de lansare pe piata.

© Mircea Mitrutiu

Articol publicat in revista "Banat Business" nr. 158 / februarie 2006