In competitia globala pentru piete, sansele succesului economic al unei tari sau al unei regiuni stau in specializarea ofertei si in concentrarea eforturilor de dezvoltare spre domenii-cheie unde se detin avantaje competitive, resurse si competente.

Clusterele competitive sunt grupuri economice, concentrari geografice sau retele de firme si organizatii dintr-un anumit sector economic si areal teritorial/geografic care decid nu doar sa concureze, ci sa coopereze intre ele pentru o dezvoltare durabila a acelui domeniu.

Cultura cooperarii in interesul comun al concurentilor de pe o piata este puterea ce sta in spatele succeselor coalitiilor si aliantelor strategice.

Primele cooperari naturale care sunt precursorii unor clustere constituite oficial au aparut si in Romania in domeniul vinului, prelucrarii lemnului, industriei IT&C si turismului.

Parteneriatele public-private sunt caile legale de constituire a unui cluster la care concura toti producatorii semnificativi de pe acea piata regionala sau nationala, universitatile, cercetarea, designerii, specialistii in marketing, institutiile de promovare a exporturilor, furnizorii de ambalaje si etichete.

Membrii retelei pot dezvolta prin cooperare servicii comune si produse complexe, pot realiza un sistem comun de distributie sau aprovizionare si pot initia programe de formare a fortei de munca definind abilitatile si aptitudinile cerute.

Crearea de clustere si cooperarea intre ele poate fi finantata si stimulata prin politicile regionale, politicile industriale, cele de sprijinire a IMM-urilor, de atragere a investitiilor directe si de sustinere a cercetarii, dezvoltarii si inovarii.

Solutiile institutionale ale autoritatilor sunt numeroase: parcuri industriale, parcuri stiintifice si tehnologice, zone libere de comert, tehnopoluri, zone defavorizate, zone de restructurare industriala, incubatoare tehnologice si de afaceri.

In Regiunea de Vest, domeniile cu potential de constituire a unor astfel de retele de firme pot fi gasite la intersectia intre structura actuala a economiei regiunii si prioritatile identificate prin Strategia Nationala de Export.

Este vorba despre:
? produsele ecologice agricole
? electronica si electrotehnica
? IT si software
? constructii de masini si componente auto (automotive)
? textile-confectii si incaltaminte
? industria vinului si turism
? prelucrarea lemnului

O oportunitate este programul Interreg III C Cloe, in care este implicata si Timisoara, cu sprijinul orasului infratit Karlsruhe, program in cadrul caruia va fi elaborat un ghid de management al clusterelor si o strategie de cooperare intre regiunile europene si intre clusterele regionale din sapte regiuni.

O data cu integrarea in Uniunea Europeana, companiile industriale romanesti va trebui sa abandoneze avantajul comparativ al manoperei ieftine si sa cucereasca o alta pozitie in piata externa: segmentul mediu si ridicat de pret, care corespunde unei calitati ridicate si unei imagini de brand puternice.

Doar industriile puternice si unite vor gasi resurse pentru a investi in marketing, promovare, creatie si design. Firmele individuale nu au puterea de a se impune singure pe o piata matura.

Clusterele sunt medii propice pentru advocacy legislativ, informare comerciala, comunicare, cooperare in afaceri si pot fi sprijinite prin politici guvernamentale si prin efortul financiar comun al membrilor lor. Cu putin de la multi se pot face multe.

______________

Conferinta cu tema 'Clustere competitive in Romania si in piata globala' a fost organizata de Sectiunea Competitivitate a CCIAT in cadrul Saptamanii Calitatii Timisorene.