MM:
Rata redusa de creare de IMM-uri la mia de locuitori in Romania indica o criza a spiritului antreprenorial la romani fata de spatiul central si est-european. Pot romanii sa supravietuiasca fara a-si asuma riscul demararii unor afaceri?

ARdaS:
In ultimii 10 ani, statisticile oficiale arata ca la nivel global s-au desfiintat 5,5 milioane de locuri de munca. Aceste locuri de munca nu vor mai aparea sub acea forma niciodata. Fostii angajati va trebui sa se recalifice si sa se specializeze intr-o alta meserie, acceptand adeseori un nivel de trai scazut, de subzistenta sau supravietuire ori sa inceapa propria lor afacere.

Schimbarile tehnologice, globalizarea, outsourcing-ul, externalizarea serviciilor vor accentua aceasta tendinta. Multi oameni vor deveni antreprenori nu neaparat pentru ca le place, ci de nevoie, pentru ca nu vor avea o alta alternativa acceptabila. Afacerea va fi noul lor loc de munca si ei trebuie pregatiti pentru a deveni detinatori de afaceri.

Am avut traininguri in Brazilia, Iordania, Romania sau Guyana Britanica. Daca in Iordania, atunci cand le propui cursantilor sa demareze experimental o afacere proprie, incep imediat sa negocieze intre ei, in Romania le trebuie o saptamana pentru a se gandi la barierele legislative si la tot ceea ce ii impiedica in acest demers. Mai mult, majoritatea cursantilor considera ca este vorba doar de un joc, de o afacere virtuala, un exercitiu sau o tema de casa data de profesor, nu de un viitor de care va depinde viata lor.

Dupa 45 de ani de comunism, probabil ca unei mari parti dintre romani le-a intrat in gene comoditatea de a trai linistiti ca angajati la stat, chiar daca platiti prost, cu bani putini. 2007, o data cu integrarea europeana, va aduce o schimbare drastica si va deschide doua drumuri: poti invata sa te adaptezi cu frumosul, din placere sau dragoste sau cu durere si suferinta. Cei care nu se vor adapta din timp si nu se vor pregati personal pentru aceasta schimbare vor fi obligati brutal sa o faca, intr-un timp foarte scurt.


? Oamenii de afaceri de succes au 30 de caracteristici comportamentale comune


MM:
Unde si cum difera filosofia programului de dezvoltare antreprenoriala EMPRETEC de abordarea altor cursuri sau traininguri de formare manageriala?

ARdaS:
Noi nu facem pedagogie, care este buna pentru copiii ce asteapta de la dascal o abordare de tipul 'profesorul stie, studentul invata ceea ce ii impune profesorul'. Filosofia noastra este de tip 'andragogie', adica pedagogie pentru oameni maturi, in care profesorul nu stie mai mult decat studentul, ci doar detine o metoda si joaca rolul unui facilitator care scoate ceea ce este mai bun din fiecare student. Studentul ia singur deciziile, ca un potential manager si intreprinzator, ceea ce nu este deloc simplu.

O sa va spun de unde a aparut aceasta abordare. Dupa al doilea razboi mondial, trebuia create locuri de munca pentru a pastra ordinea sociala si a reduce tensiunile sociale. Organismele financiare internationale au decis sa le dea bani celor care doreau sa inceapa o afacere si sa creeze locuri de munca. Dupa 10 ani au constatat ca 90% dintre firmele finantate au dat faliment. Atunci au oferit atat training pentru pregatirea celor ce vor dezvolta noua afacere, cat si surse de finantare. Dupa 10 ani, stupoare! Acelasi rezultat: 90% din afaceri au dat faliment.

Au inteles atunci ca trebuie sa studieze temeinic diferenta dintre succes si esec. Au cautat la banci numele unor antreprenori care au pornit de la zero si au reusit, fara influente politice sau guvernamentale, sa dezvolte o afacere de succes. Apoi i-au testat, pentru a intelege cum gandesc si cum actioneaza oamenii de succes. Au ajuns la o concluzie uluitoare: oamenii de succes au un mod comun de a rezolva problemele, indiferent de tara, rasa, culoarea pielii sau religie.

S-au identificat astfel circa 30 de caracteristici comportamentale comune pentru oamenii de succes. Oficialii s-au intrebat atunci daca pot sa puna pe picioare un training motivational bazat pe invatarea prin experienta care sa ii invete pe oameni comportamentul ce duce la succes. Ca urmare, United Nations Conference on Trade and Development (UNCTAD) a pus pe picioare conceptul EMPRETEC.


? Intreprinzatorul pursange imagineaza si inventeaza realitatea si are viziunea viitorului


MM:
Care sunt caracteristicile de baza si calitatile esentiale ale antreprenorului de succes? Creionati-i, va rog, portretul.

ARdaS:
Oamenii de succes au o viziune pentru urmatorii 20 de ani. Intreprinzatorii naturali care au afacerea in sange vad viitorul inainte ca acesta sa prinda contur si isi imagineaza o realitate pe care, apoi, tot ei o inventeaza. Ei stiu exact unde vor sa fie si ce vor sa faca peste 5, 10, 15 sau 20 de ani.

Si oamenii obisnuiti pot declansa idei vizionare potrivite pentru ei daca se uita in trecutul lor personal si cauta acele momente si fapte despre care sunt mandri sa le povesteasca copiilor si nepotilor lor. Acele calitati cu care se mandresc trebuie sa le dezvolte in viitoarea lor afacere.

Printre comportamentele oamenilor de afaceri de succes se numara perseverenta si tenacitatea inteligente, care sunt diferite de incapatanarea de a continua pe un drum diferit, identificarea unor nevoi reale ale consumatorului, fixarea clara a obiectivelor printr-un plan de afaceri scris, gasirea unor oportunitati reale pe piata si capacitatea de a actiona rapid pentru a le transforma in produse si servicii inaintea concurentei, efectuarea unei analize de risc lucide, care sa determine daca este vorba despre o piata in crestere, stagnanta sau in declin natural si capacitatea de a dezvolta relatii si conexiuni sociale (networking-ul).

Un exemplu celebru de tenacitate japoneza este cel al intemeietorului companiei ?Honda?, Soichiro Honda.

Acesta a pornit in lumea afacerilor propunand unei alte mari firme japoneze subcontractarea unei piese. Era vorba despre un piston propus firmei ?Toyota?. Clientii au ripostat ca nu erau satisfacuti de calitate, care nu se ridica la standardele ?Toyota?. Intreprinzatorul tenace a inteles, s-a intors la firma, a angajat specialisti in calitate, a imbunatatit produsul timp de doi ani, a schimbat designul si a revenit cu o oferta imbunatatita, care a fost acceptata.

Atunci cand era pe punctul de a demara productia in serie, un cutremur i-a spulberat micul atelier. Insistent, omul de afaceri nu a renuntat. Si-a pus la bataie toti banii, s-a imprumutat si a pornit din nou. Din pacate, era in timpul celui de-al doilea razboi mondial si o bomba a cazut fix peste spatiul sau de productie.

Dupa razboi a inceput din nou de la zero. Cunoscutii, vecinii si prietenii i-au solicitat un dispozitiv inovativ pe care el il realizase pentru propria lui bicicleta. Era vorba despre montarea unor mici motoare destinate alimentarii statiilor radio militare pe biciclete. Criza de combustibil ii obliga pe japonezi sa utilizeze pe scara larga bicicletele.

A scris de mana 18.000 de scrisori catre detinatorii unor mici magazine de biciclete, solicitand un mic sprijin financiar pentru a reincepe productia cu o idee solicitata de piata, ce putea sa revitalizeze economia japoneza. 5.000 dintre cei 18.000 de proprietari de magazine au acceptat sa investeasca incredere in acest proiect.

Finalul acestei povesti il stim cu totii: prestigioasa marca ?Honda? si peste 100.000 de locuri de munca.

MM:
Care este cea mai puternica arma a intreprinzatorului?

ARdaS:
Gandirea pozitiva. A nu spune nu inainte de a incerca sa rezolvi. Romanii trebuie sa invete sa caute solutii si nu sa vada doar problemele si obstacolele. In fiecare problema nerezolvata exista o amenintare, dar si o oportunitate care poate fi valorificata. Fii tu cel care fructifica acea oportunitate, nu fi cel care se lamenteaza despre probleme.

MM:
Ati experimentat relatia cu cursantii in diferite zone ale Romaniei. Care sunt diferentele regionale din punctul de vedere al comportamentului si abilitatilor antreprenoriale pe care le-ati identificat?

ARdaS:
Ca simplu observator am constatat ca oamenii din nordul si vestul tarii sunt mai seriosi atunci cand isi asuma un angajament si livreaza ceea ce au promis. In sudul tarii am constatat ca nu te poti baza intotdeauna pe promisiunile oamenilor, iar in afaceri increderea in partener este un element esential. Cred ca romanii mai au de rezolvat si o problema de comunicare. Atunci cand lucrezi cu un partener strain trebuie sa ii comunici foarte clar ce se poate astepta de la tine, care iti sunt posibilitatile reale, pentru a nu ajunge la conflicte sau dezamagiri la finalul contractului.

MM:
Din experienta dumneavoastra internationala, care considerati ca sunt cei mai importanti factori motivatori pentru intreprinzatorul mic si mijlociu? Ce poate face statul pentru a crea un mediu de afaceri favorabil?

ARdaS:
Cea mai mica inteferenta a statului in economie este cea mai buna politica. Statul birocratic nu stie sa conduca afaceri de succes si nu trebuie sa se amestece in felul in care isi conduc intreprinzatorii afacerea. El trebuie sa faca politici publice si sa vegheze la respectarea legii. Iar legile nu trebuie sa fie un obstacol pentru inceperea sau pentru oprirea unei afaceri.

Oamenii de afaceri trebuie sa poata experimenta, sa aiba la dispozitie o perioada de gratie de un an, de exemplu, in care sa invete din greseli, sa fie oarecum parte dintr-o economie informala, dupa care statul sa vina si sa zica: 'De acum, trebuie sa te incadrezi complet in reguli, nu ai fost respins de piata si devii sursa noastra de venituri si locuri de munca!'

[Mircea Mitrutiu]