In sedinta de guvern din 10 februarie a fost adoptata o hotarare de guvern referitoare la recunoasterea ?Camerei de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti? ca organizatie autonoma cu personalitate juridica.

?Camera de Comert si Industrie a Romaniei si a Municipiului Bucuresti? (CCIRB) considera ca aceasta hotarare de guvern constituie o imixtiune in functionarea si organizarea sa ca organizatie neguvernamentala.

Membrii CCIRB au decis, in repetate randuri, mentinerea Camerei Bucuresti, fara personalitate juridica, in structura CCIRB.

Hotararea de Guvern a fost adoptata cu incalcarea principiului transparentei decizionale prevazut de Legea 52/2003. Proiectele de acte normative cu relevanta asupra mediului de afaceri ar trebui sa se transmita de catre initiator pentru consultare asociatiilor de afaceri si organizatiilor neguvernamentale.

In data de 16 februarie a avut loc reuniunea extraordinara a Colegiului de Conducere al CCIRB. Participantii au subliniat ca Hotararea de Guvern nr. 95/2005 privind recunoasterea personalitatii juridice a ?Camerei de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti? constituie o imixtiune in organizarea unei organizatii neguvernamentale.

Singurii abilitati sa stabileasca modalitatea de organizare si functionare a CCIRB sunt membrii acesteia. Acest drept nu poate reveni in nici un caz Guvernului, cu atat mai putin cu cat hotararea de guvern a fost bazata pe un statut aflat inca in litigiu si care a fost pronuntat nul printr-o sentinta definitiva.

De asemenea, vorbitorii au evidentiat faptul ca CCIRB nu a fost solicitata oficial sa isi expuna punctul de vedere asupra proiectului de hotarare, iar acest proiect nu a fost niciodata remis CCIRB, asa cum ar fi fost firesc sa se intample cu un act normativ care o privea in mod direct.

In aceste conditii, membrii Colegiului de Conducere au insarcinat conducerea executiva a CCIRB sa se adreseze urgent in scris primului ministru pentru a-l pune la curent cu caracterul nedemocratic si lipsit de legalitate al Hotararii nr. 95/2005.

S-a decis formularea si transmiterea la Guvern a unei reclamatii administrative, urmand ca, in cazul unui raspuns negativ, sa fie introdusa o actiune in contencios administrativ.

Reprezentantii patronatelor membre ale CCIRB, ai camerelor bilaterale, precum si ai asociatiilor profesionale au subliniat ca pentru mediul de afaceri ar constitui o mare pierdere daca s-ar accepta un punct de vedere potrivit caruia ?Camera de Comert a Romaniei? ar fi constituita numai din camerele de comert teritoriale.

In ceea ce priveste ?Camera de Comert a Municipiului Bucuresti?, membrii Colegiului de Conducere al CCIRB au subliniat ca singurii in masura sa decida daca doresc o camera de comert si industrie separata sunt insesi firmele bucurestene. Ca atare, s-a hotarat inceperea unei ample consultari a oamenilor de afaceri din Capitala, urmand ca eventuala dobandire a personalitatii juridice a C.C.I. a Bucurestiului sa fie stabilita de comun acord cu comunitatea de afaceri locala.

Colegiul de Conducere a dezbatut solicitarea de retragere din functia de presedinte al CCIRB a domnului George Cojocaru si l-a ales ca presedinte al CCIRB pe domnul Victor Babiuc, membru al Colegiului de Conducere al CCIRB din anul 1990.

Dupa retragerea din functia de presedinte al CCIRB, domnul George Cojocaru a declarat: ?Romexpo s-a dezvoltat atat de mult incat timpul nu imi mai permite sa ma impart intre sarcinile care imi revin in conducerea celui mai important organizator de targuri si expozitii din Romania si cele pe care le are de rezolvat un presedinte al CCIRB. Presiunile psihice la care am fost supus in ultima perioada au avut un rol care nu poate fi neglijat in luarea acestei decizii. Nu as vrea insa sa se inteleaga ca m-am rupt de CCIRB. Din pozitia de membru al Colegiului de Conducere, voi continua sa imi aduc contributia la dezvoltarea acestei organizatii neguvernamentale de mare importanta pentru intreaga comunitate de afaceri din Romania.?

De cealalta parte, conducerea Camerei de Comert si Industrie a Romaniei, reprezentata de domnul presedinte Mihail M. Vlasov considera ca, prin efectul HG nr. 95/2005, ?Camera de Comert si Industrie a Romaniei? a fost repusa in drepturile sale legitime de camera nationala si a fost recunoscuta personalitatea juridica a ?Camerei de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti? ca si camera teritoriala, alaturi de cele 41 camere teritoriale din tara.

In consecinta, fosta ?Camera de Comert si Industrie a Romaniei si a Municipiului Bucuresti? nu ar mai exista legal, iar fosta conducere a CCIRMB ar trebui sa transfere prerogativele de conducere catre conducerea aleasa a CCIR.

Atitudinea sfidatoare fata de intrarea in legalitate s-ar explica prin faptul ca exista interese meschine, de grup, ale fostei conduceri a fostei ?Camere de Comert si Industrie a Romaniei si a Municipiului Bucuresti? care are o problema de patrimoniu prin faptul ca sunt actionari ca persoane fizice la societatile comerciale ale CCIR.

Miza conflictului si marul discordiei este patrimoniul camerei nationale si veniturile societatilor create de aceasta: sediul CCIRMB, Romexpo, Rominvent, editura Edimpress?Camro, Centrul Roman de Afaceri Marea Neagra,Parcul Industrial Mangalia si actiunile de la World Trade Center.

Presedintele CCIAT, domnul Emil Mateescu, considera ca doar adoptarea noii legi a camerelor de comert va permite reglementarea si reformarea sistemului cameral prin precizarea drepturilor si obligatiilor camerelor de comert, competentelor si surselor de finantare ale acestor organizatii, precum si a relatiei lor cu oficiile registrului comertului. Pana atunci, exista potentialul declansarii unor litigii in instanta intre diferitele structuri de reprezentare a sistemului cameral la nivel national. CCIAT va participa la Bucuresti doar la acele intalniri de interes pentru mediul de afaceri timisean.