Camera de Comert si Industrie a Romaniei si a Municipiului Bucuresti (CCIRMB) si Asociatia Nationala pentru Protectia Proprietatii Industriale a organizat la Centrul Roman de Afaceri Marea Neagra din Mangalia simpozionul ?Prevenirea si combaterea contrafacerii si a pirateriei in Romania, in contextul aderarii la Uniunea Europeana?.

Domnul Dan Docan, presedintele Asociatiei Romane pentru Combaterea Contrafacerilor, a prezentat 'Dimensiunile contrafacerii in actualul climat socio-economic', iar domnul Stefan Cocos, seful Serviciului Marci din cadrul Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci s-a referit la situatia actuala a pietei romanesti, un studiu despre 'Afacere ... in contrafacere'.

In actualele conditii economice, contrafacerea marfurilor industriale a devenit o afacere infloritoare. Producatorii si comerciantii de produse contrafacute purtand marca unor firme cunoscute urmaresc un castig cat mai mare. Obiectele valoroase din punct de vedere artistic si de lux contrafacute (mobila de arta, ceasuri, bijuterii etc.) reprezinta sursa cea mai importanta de profit. La fel de profitabile sunt contrafacerile de produse industriale de larg consum comercializate in cantitati mari. De asemenea, realizarea unor produse concurentiale prin scaderea costurilor favorizeaza contrafacerea si afecteaza negativ calitatea.

La lipsa de educatie a consumatorilor se adauga cresterea ofertei pentru a acoperi cererea generata de cresterea continua a populatiei globului. Din cauza transformarilor rapide din Europa de Est si din fosta Uniune Sovietica, economiile din aceste zone nu au mai putut fi controlate. Aceste piete au devenit in acelasi timp mari producatori si consumatori de produse contrafacute. Potrivit ultimilor statistici, rata de crestere anuala a bunurilor contrafacute si piratate confiscate la granitele tarilor membre ale Uniunii Europene a ajuns la 300% in cazul contrafacerilor si la 15.000% in domeniul pirateriei.

Daca acum cativa ani contrafacerile vizau doar marcile considerate de lux, in prezent falsurile afecteaza toate categoriile de produse.

La granitele U.E. vamesii au confiscat aproximativ 95 de milioane de bunuri contrafacute si piratate. Dintre cestea, 42 de milioane de bucati reprezinta bunuri destinate consumului de serie (foarfece, lame de ras, baterii pentru telefoane mobile, sampoane, detergenti, piese auto, pasta de dinti, ustensile de bucatarie, parfumuri, cosmetice).

Un segment mare, circa 40 de milioane de obiecte piratate, este ocupat de CD-uri, DVD-uri, jocuri pe calculator si filme. Programele de calculator piratate descarcate de pe Internet au reprezentat o afacere cifrata la 11 milioane de dolari numai in 2000.

Asociatia Romana pentru Combaterea Contrafacerilor (care monitorizeaza fenomenul si vine cu solutii pentru combaterea contrafacerii) estimeaza ca in Romania 60% din produsele de pe piata sunt false, tara noastra fiind pe locul al II-lea dupa Ucraina din acest punct de vedere.

Contrafacerea poate fi privita si analizata ca o afacere. Cel ce contraface investeste o suma de bani, iar de pe urma investitiei el asteapta un anumit profit. Evident, contrafacerea este o investitie cu risc ridicat, fiind vorba despre o infractiune, dar ea tenteaza prin profiturile mari obtinute prin inducerea in eroare a consumatorului si incalcarea drepturilor titularilor.

Pentru a-i descuraja pe distribuitorii marfurilor contrafacute, se impun reglementari drastice in domeniul vamal. In aceste conditii, prin adoptarea unor masuri contraventionale severe, marfurile contrafacute nu ar mai circula pe piata, iar importatorii unor astfel de produse nu ar mai gasi cu usurinta persoane dispuse sa le comercializeze.



[Aurelia Chira, responsabil Centrul Regional de Promovare a Protectiei Proprietatii Industriale Timis]