Concurenta contribuie la performanta economica prin faptul ca asigura o distributie optima si o alocare eficienta a resurselor, elimina profiturile excedentare, forteaza firmele sa ofere bunuri si servicii de calitate la costuri reduse si stimuleaza inovatiile tehnologice pentru imbunatatirea produselor.

Cultura concurentei porneste de la premisa ca in orice intrecere sau competitie exista niste reguli de concurs unanim acceptate si un arbitru care vegheaza la respectarea lor.

Consiliul Concurentei este acel arbitru echidistant fata de firme care vegheaza la respectarea regulilor jocului pe piata si la eliminarea cauzelor care impiedica concurenta (intelegerile anticoncurentiale, abuzul de pozitie dominanta). Rolul Consiliului Concurentei este, deci, acela de garant al functionarii economiei de piata.

Cele mai nocive intelegeri si practici concertate intre agentii economici sunt intelegerile de tip 'cartel' intre concurentii ce actioneaza pe aceeasi piata si care urmaresc fixarea preturilor sau impartirea pietei.

Detinerea unei pozitii puternice sau dominante pe o piata nu este interzisa. In schimb, abuzul unui operator aflat in pozitie dominanta sau de monopol prin recurgerea la practici anticoncurentiale este interzis si sanctionat.

Concentrarile economice nu sunt considerate nocive prin ele insele. Fuziunile dintre intreprinderile mici si mijlocii, de exemplu, nu sunt supuse nici unui fel de control. Cand fuziunile sau concentrarile economice genereaza insa o pozitie dominanta pe piata, este necesara autorizarea prealabila a concentrarii economice de catre Consiliul Concurentei. Sunt autorizate doar concentrarile economice care conduc la cresterea eficientei economice si a competitivitatii la export si asigura preturi reale mai reduse pentru consumatori.



Furnizorii de ajutoare de stat trebuie sa respecte disciplina regulilor europene


Orice masura de sprijin acordata de stat care distorsioneaza concurenta este considerata ajutor de stat. Ajutoarele compatibile cu politica europeana care doar se avizeaza de Consiliul Concurentei sunt ajutoarele individuale cu caracter social si ajutoarele acordate pentru inlaturarea efectelor cauzate de dezastre naturale.

Pot fi compatibile in anumite conditii si trebuie notificate Consiliului Concurentei ajutoarele de stat destinate pentru: cercetare si dezvoltare, intreprinderile mici si mijlocii, protectia mediului, instruirea angajatilor, crearea de noi locuri de munca, salvarea si restructurarea firmelor aflate in dificultate, promovarea generala a exporturilor, promovarea culturii si conservarea patrimoniului, stimularea proiectelor mari de investitii si dezvoltarea regionala.

Sunt interzise ajutoarele pentru export conditionate de performanta la export, ajutoarele pentru compensarea pierderilor rezultate din activitatea intreprinderilor si ajutoarele care creeaza discriminari in favoarea produselor romanesti fata de produsele provenite din tari cu care Romania are acorduri internationale comerciale.

Consiliul Concurentei trebuie sa asigure un echilibru intre efectele pozitive ale ajutoarelor de stat (corectarea deficientelor in dezvoltarea unor regiuni sau domenii prin politica economica a statului) si cele negative (distorsionarea concurentei prin favorizarea unor firme sau produse).

Furnizorii de ajutoare de stat (Ministerul Finantelor, Agentia pentru Valorificarea Activelor Statului sau Ministerul Economiei si Comertului) notifica Consiliul Concurentei, care autorizeaza sau nu ajutorul propus.

Institutiile furnizoare de ajutoare de stat trebuie sa dea dovada de disciplina atunci cand elaboreaza un nou act normativ de acordare a unui ajutor de stat. Ele trebuie sa aiba in vedere criteriile europene de acceptare a ajutoarelor de stat. Scopul unui ajutor nu poate fi dezvoltarea economica a firmelor eficiente, ci redresarea unei situatii temporare de criza si viabilizarea firmelor cu pierderi.

Statistic, in Romania 42% din ajutoarele de stat au fost acordate pentru restructurare economica si privatizare si 34% pentru dezvoltare regionala.

Consiliul Concurentei are la dispozitie instrumente puternice de control prin posibilitatea aplicarii unor amenzi contraventionale situate intre 1 si 10% din cifra de afaceri a operatorilor care incalca legislatia in privinta concentrarilor economice. Cei care denunta un cartel beneficiaza insa de clementa pentru ajutorul dat la depistarea mecanismului anticoncurential.

Consiliul Concurentei nu este responsabil cu politica de anti-dumping a statului, ce revine Ministerului Economiei si Comertului, Departamentul de Comert Exterior si nici cu controlul concurentei neloiale, ce este efectuat de Ministerul Finantelor Publice.

?Ne ocupam de mecanismele de piata, si nu de firmele individuale. Doar cand mecanismele nu functioneaza, cautam vinovatii si ii pedepsim?, a declarat domnul Mihai Berinde, presedintele Consiliului Concurentei, cu ocazia Simpozionului 'Concurenta naste bunastare' organizat la Timisoara de Sectiunea Chimie a CCIAT si UGIR 1903 Filiala Timis la initiativa doamnei Elena Balint, presedintele Sectiunii Chimie a CCIAT si vicepresedinte UGIR 1903 Timis.



[Mircea Mitrutiu]