Munca de a convinge un investitor strain este mai grea atunci cand ai in coasta un oras mult mai mare si mai vizibil precum Timisoara.

Competitia dintre Arad si Timisoara pentru rolul de pol economic al Regiunii de Vest si pentru atragerea investitorilor strategici este o realitate.

Acum cativa ani, primul argument era ca pe malurile Muresului terenurile sunt mai ieftine decat pe malurile Begai.

Daca la inceput licitatia pentru terenurile Primariei Arad pleca de la 6 euro/mp, acum preturile ajung si la 35 de euro pentru un metru patrat de teren cu utilitati industriale.

Mediul de afaceri prietenos si buna colaborare a organizatiilor de afaceri cu autoritatile locale sunt argumente oferite si la Arad, si la Timisoara.

Camerele de comert din cele doua orase pun la dispozitie un pachet de servicii care merge de la consultanta pentru infiintarea firmei pana la selectarea constructorului pentru o hala industriala.

Disponibilitatea fortei de munca este un element important, pe baza caruia investitorii iau decizia de a se stabili intr-o anumita locatie.

La acest capitol insa nici unul dintre cele doua municipii resedinta de judet aflate in competitie directa nu se poate ?lauda?.

In Timisoara, rata somajului este de 2% si in Arad de 3%. Sunt prea putini muncitori calificati care sa nu aiba de lucru.

Si la indicatorul sintetic capital strain investit/1.000 locuitori se constata valori apropiate, Timisoara situandu-se cu putin deasupra Aradului.

Ce a facut insa deosebit Aradul in domeniul infrastructurii de suport pentru afaceri?

Care este lectia Aradului pe care o pot invata autoritatile din Timisoara?

In Arad sunt patru zone industriale: Nord-Vest (130 ha), Micalaca Est (60 ha), Codlea Nord (116 ha) si Sud Zadareni (110 ha).

Potrivit expertilor, punctul forte al pietei imobiliare aradene este segmentul industrial.

In comparatie, Timisoara ofera o singura zona industriala, in Freidorf, pe 60 de ha si un parc tehnologic si industrial in Torontalului, cu o suprafata utila de 10,69 ha.

In plus, la Arad exista si Zona Libera Arad-Curtici (90 ha) care are doua platforme atractive pentru investitori: locatia din Curtici, aflata in vecinatatea frontierei maghiare pe calea ferata si locatia din partea de vest a Aradului, adiacenta pistei Aeroportului International Arad.

Zona Libera Arad-Curtici este singura zona libera situata in partea de vest a Romaniei.

Terminalul Cargo, Aeroportul International Arad si Zona Libera Curtici-Arad reprezinta un complex multifunctional.

Terminalul Cargo dispune de un depozit cargo (2.700 mp, 300 tone capacitate de depozitare la plecare si sosire), o platforma aero (16.000 mp) si o platforma auto (8.000 mp).

Complexul expozitional Expo Arad International (6,2 ha) are doua pavilioane expozitionale cu o suprafata interioara bruta de 1.500 mp fiecare si trei spatii expozitionale exterioare care totalizeaza 17.000 mp.

Spatiul expozitional interior brut care poate fi pus la dispozitie de Centrul Regional de Afaceri al CCIAT este de 1.600 mp.

O data asediat si cucerit Aradul, ofensiva investitorilor s-a mutat in judet.

In Chisineu Cris exista un parc industrial cu 18 parcele de pana la 4 hectare fiecare (in suprafata totala de 24 ha) si Zona Industriala Nadab.

Rezultatul: 19 investitii straine in Chisineu Cris si scaderea ratei somajului de la 12% la 5%.

Au aparut deja investitori in transporturi care aduc forta de munca din satele invecinate la lucru.

Inspirandu-se din acest exemplu, Primaria Pecica a gandit Zona Industriala Turnu si realizarea unui incubator de afaceri in zona de frontiera cu Ungaria pe o suprafata de 16.200 mp.

Judetul Arad este curtat si datorita existentei celor patru puncte de trecere a frontierei, de la Nadlac, Varsand, Turnu si Curtici.

Timisoara a reusit insa sa gazduiasca 30 de institutii regionale si are un centru universitar mai puternic.

Printre numele grele pe care au reusit sa le atraga aradenii se numara:

Leoni Wiring System, Coficab Eastern Europe, Bos, Delphi, Rosko Textil, Euroimobiliare, NDB Logistica, Alkoa Fujikura, Nexans, Takata Petri, Safilar, Anton Industries, General Beton, Lackner and Schwartz, Yazaki Component Technology si Woodcote.

[Mircea Mitrutiu]