Tot mai multe oportunitati de afaceri vorbesc despre firme straine ce solicita cereale, rapita sau floarea soarelui pentru productia de biodiesel.

O firma elvetiana solicita ulei de rapita, in cantitati mari, pentru productia de biodiesel.

La randul ei, o firma italiana vrea sa cumpere seminte si/sau ulei de floarea soarelui si rapita in vederea rafinarii pentru a obtine bio-motorina.

Totodata, firma este interesata sa cumpere cca 5.000 ha teren pentru cultivarea florii soarelui si rapitei si producerea de uleiuri.

Porumbul, graul sau rapita banatenilor nu vor mai putrezi in hambare in asteptarea cumparatorilor.

De acum, producatorii de biocombustibil si centralele termice se vor bate cu industria zootehnica pentru cerealele romanilor.


Masina care merge cu porumb!
-------------------------------------

Anuntata ca o veritabila ?apocalipsa? pentru tarile civilizate si supertehnologizate, criza energetica pare un fenomen iminent, in conditiile in care rezervele de petrol sunt in curs de epuizare.

Una dintre realizarile viabile, care ar putea diminua gravitatea situatiei, o constituie punerea in fabricatie, in Marea Britanie, a primelor masini ale caror motoare functioneaza pe baza de bioetanol extras din cereale.

Bioetanolul este un combustibil excelent, mai putin eficient decat cei conventionali, dar mai ieftin si mai ecologic.

La Henstridge, in comitatul Wessex a fost data in folosinta prima uzina chimica producatoare de bioetanol, care va transforma anual 340.000 de tone de grau si porumb in 131 de milioane de litri de combustibil.

La ora actuala, combustibilul conventional vandut la statiile de alimentare din Marea Britanie, indiferent ca e vorba despre benzina sau motorina, este compus din 95% produs petrolier si 5% biocombustibil.

Unele firme de prelucrare produc insa un combustibil numit E85, care contine 85% bioetanol, destinat masinilor ?ecologice?.

Graul si porumbul nu reprezinta insa singurele produse agricole care pot ajuta la diminuarea efectelor crizei energetice.

Produsele obtinute din rapita pot juca un rol important in acest sens.

Inovatia nu este privita cu ochi buni de producatorii si distribuitorii privati de produse petrolifere.

Majoritatea statiilor de alimentare cu combustibil refuza cu obstinatie sa se doteze cu pompe de bioetanol E85.

Si totusi, viitorul apartine acestor combustibili neconventionali, cu atat mai mult cu cat oficialii Uniunii Europene au recomandat implementarea lor pe scara larga, pana in anul 2020.

Performantele lor sunt apropiate de cele ale combustibililor clasici, iar nivelul de poluare este de doua ori mai scazut.

Transformarea granelor in combustibil nu este vazuta cu ochi buni de multe organizatii de aparare a drepturilor omului.

In conditiile in care aproape jumatate din populatia Globului sufera de foamete, este o crima ca in loc sa hranesti cu aceste grane flamanzii planetei, sa le folosesti pentru a-i plimba pe cei bogati, in masinile lor luxoase.


Investitie de 18 milioane de euro intr-o fabrica de biodiesel la Vaslui
-----------------------------------------------------------------------------------

Grupul de firme ?Racova Com-Agro-Pan?, detinut de omul de afaceri Adrian Porumboiu, va investi in acest an circa 18 milioane de euro pentru constructia unei fabrici de combustibil biodiesel la Vaslui, materia prima urmand sa fie asigurata din productia proprie. Investitia va fi recuperata in 7-8 ani.

Materia prima va fi asigurata de productia obtinuta de pe o suprafata de circa 15.000 hectare cultivate cu rapita, soia, floarea soarelui si porumb.

Biodieselul este un combustibil alternativ, nepoluant, produs din resurse regenerabile care se utilizeaza la motoarele diesel si poate fi combinat in proportii diferite cu motorina, pentru a crea un amestec combustibil utilizat drept carburant pentru autovehicule.

Potrivit normelor europene, Romania trebuie sa ia masuri in vederea inlocuirii benzinei si motorinei utilizate in transport cu biocombustibilul in proportie de 20% din consumul total, in anul 2020.

Si alte companii si-au manifestat intentia de a produce biodiesel in Romania.

Printre ele se numara grupul portughez ?Martifer?, care construieste o unitate de productie in localitatea Lehliu, judetul Calarasi, o investitie de circa 50 de milioane de euro, precum si producatorul de ulei ?Argus? Constanta.


Incalzirea cu porumb, de doua ori mai ieftina decat cea cu gaz
---------------------------------------------------------------------------

O gigacalorie obtinuta prin arderea carbunelui de Sarmasag costa 12,7 dolari, prin arderea carbunelui din Oltenia - 17,8 dolari, prin arderea pacurii - 20 dolari, prin folosirea gazului - 25 dolari, iar daca se arde porumb costul este de 14,6 dolari.

Daca la nivel national, pe o suprafata arabila de 3 milioane de hectare s-ar cultiva porumb, jumatate ar ajunge pentru hrana animalelor, iar jumatate ar asigura resursa energetica pentru 33 de centrale de 110 MW, adica mai mult decat se produce astazi la Turceni, Rovinari si Cernavoda.

Comisia Europeana propune masuri de promovare a utilizarii si productiei de biocombustibili pentru a reduce emisiile cu efect de sera si dependenta de importurile de petrol si gaze naturale.

Utilizarea biocombustibililor ar reduce semnificativ nu numai importul de gaze din Federatia Rusa, dar ar contribui si la reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera.

?Nu a existat niciodata un moment mai bun pentru sustinerea cazului biocombustibililor. Pretul petrolului brut continua sa fie ridicat. Ne confruntam cu obiective stringente conform Protocolului de la Kyoto. Controversa asupra importurilor de gaze rusesti a accentuat importanta sporirii autonomiei energetice a Europei?, a declarat comisarul UE, Mariann Fischer Boel.

Directiva biocombustibililor prevede ca in 2010 biocombustibilul sa reprezinte 5,7% din intreaga cantitate de combustibil utilizat in tarile Uniunii Europene.

UE este cel mai mare importator de energie din lume si inregistreaza 17% din consumul global de energie.

Strategia UE pentru biocombustibili se bazeaza pe planul de actiuni privind biomasa.

Productia agricola este apreciata ca viitoare sursa alternativa pentru sistemul energetic.

Se vorbeste din ce in ce mai mult despre ?culturi energetice?.

Prin fondurile europene se incurajeaza folosirea biomasei in termocentrale, inlocuindu-se gazul sau carbunele, ambele foarte costisitoare si poluante.

La ?Electrocentrale Oradea? sunt necesare 600.000 de tone de porumb pentru o centrala de 110 MW.

Dragos Gligor, directorul general al acestei firme, afirma ca Romania trebuie sa se alinieze la obiectivele internationale privind protectia mediului (reducerea emisiilor de poluanti, indeosebi CO2 si SO2) prin cautarea unor modalitati de trecere la utilizarea resurselor regenerabile pentru obtinerea energiei.

Biomasa reprezinta o sursa neconventionala de combustibil de natura solida, cu putere calorifica mare, pret scazut si procurare usoara, fiind regenerabila in timp scurt si duce la functionarea centralelor termice cu costuri foarte mici si randament ridicat.

Drept combustibili pentru cazanele pe biomasa se pot folosi: boabe de porumb, grau, rumegus, nuci, samburi de piersici, resturi de plante rezultate in urma activitatilor agricole sau forestiere din prima faza de procesare a produselor agroalimentare.

Pentru a produce centralizat energia electrica si termica la nivelul necesarului municipiului Oradea a fost ales porumbul.

Producerea biocombustibilului nu necesita autorizatii de la mediu.

Puterea calorifica a porumbului uscat este de 4.718-6.200 kilocalorii pe kilogram.

La o umiditate de 14%, caldura specifica se reduce la 3.885 kcal/kg.

Pentru comparatie, carbunele folosit in CET are, in medie, o putere calorica de 1.600-2.000 kcal/kg la o umiditate de 35-45%.

Potentialul pedoclimatic al judetului Bihor permite cultivarea a circa 100.000 de hectare cu porumb.

La o productie medie de 8 tone pe hectar, rezulta un total de 800.000 de tone.

Necesarul anual pentru ?Electrocentrale Oradea? este de 600.000 tone, cantitate care poate fi acoperita in totalitate din productia obtinuta in judet.


Fermierii banateni sunt curtati de austrieci
---------------------------------------------------

O firma austriaca detinuta de domnul Daniel Laes este interesata de colaborarea cu fermierii din Banat pentru a cumpara recolta de pe o suprafata minima de 100.000 de ha cultivata cu rapita, grau si porumb.

Contractul de colaborare ar urma sa se incheie pe o durata minima de 10 ani, incepand cu anul 2006 pentru recolta din 2007.

Uniunea Producatorilor Agricoli din Judetul Timis a luat deja legatura cu societatile agricole mari din zona Comlosu Mare, Periam, Varias, Jimbolia si Satchinez care obtin randamente mari la hectar (peste 5.000 kg la grau si 8.000 kg la porumb).

Cele 10 societati agricole contactate s-au declarat interesate sa intre in colaborare cu 11.350 ha teren agricol, din care 5.050 ha cultivate cu grau, 2.300 ha cu porumb si 1.400 ha cu rapita.

Atat in zona de vest a judetului, cat si in zona Lugojului sunt producatori agricoli care pot cultiva cereale si rapita pentru producerea de biocombustibil daca au asigurata valorificarea la preturi competitive pe piata.

Judetul Timis detine o suprafata de 530.000 ha teren arabil, dintre care se cultiva anual cate 100.000 de hectare cu grau si cu porumb.

Contractul cadru trebuie sa garanteze valorificarea la pretul pietei, dar cu acoperirea certa a cheltuielilor de productie efectuate pentru infiintarea culturilor.

Centralele termice pot deveni concurenti de temut in zona ai exploatarilor zootehnice de tip ?Noul Comtim? pentru cerealele banatenilor.

Pe agricultori ii intereseaza doar sa aiba cui sa isi vanda cerealele la preturi acoperitoare pentru efortul si investitia facuta si mai putin care este destinatia lor, combustibil sau hrana pentru oameni si animale.

[Mircea Mitrutiu]