Incepand de anul trecut, Grupul de Economie Aplicata (GEA), din a carei echipa de experti si consultanti fac parte Daniel Daianu, Liviu Voinea si Dumitru Sandu, monitorizeaza performantele autoritatilor locale prin masurarea Indicelui de europenitate.

Europenitatea unei localitati sau comunitati reprezinta, in fapt, gradul de conectare locala la spatiul european, un indiciu concret al pregatirii pentru absorbirea socului integrarii europene.

Integrarea europeana nu este doar o problema a centrului, a capitalei sau ceva abstract, ci incepe cu noi insine, cu afacerile noastre si cu orasul in care traim.

Indicele de europenitate este un indicator realizat prin evaluarea a trei componente (administrativa, economica si socio-culturala) si prin monitorizarea presei regionale.

Proiectul pilot s-a referit la doar patru municipii resedinta de judet care sunt si centre regionale: Constanta, Cluj, Iasi si Timisoara.

Bucurestiul, ce a beneficiat de cele mai importante investitii straine si gazduieste principalele institutii administrative ale tarii, nu a intrat in studiu.

Aspectele cele mai relevante pentru europenitatea unui oras au fost considerate gradul de deschidere catre U.E., capacitatea de absorbtie a fondurilor europene, capacitatea institutionala si nivelul de interes local pentru temele europene.

Acest studiu confirma decalajele regionale din Romania si demonstreaza ca aceste decalaje sunt in primul rand de natura economica.

Timisoara inregistreaza cel mai ridicat indice de europenitate, urmata de Cluj si Constanta, care concureaza umar la umar si, la ceva distanta, de Iasi.

Pe parcursul anului 2005, Timisoara si Iasiul au inregistrat cel mai ridicat ritm de crestere al indicelui de europenitate.

Daca Iasiul incearca sa ajunga din urma zonele mai dezvoltate, Timisoara pune accentul pe performanta economica, acest sub-indicator avand un efect de antrenare asupra celorlalte componente.

Daca la indicatorul administrativ (functionari angajati in departamentele de integrare europeana sau numar de orase infratite din Europa) Constanta sta cel mai bine, Timisoara domina cu nota maxima la indicatorul economic datorita investitiilor masive de capital strain atrase.

Indicatorul economic a luat in calcul capitalul social strain subscris, obligatiunile municipale emise, volumul finantarilor europene atrase de IMM-urile locale si volumul exporturilor si importurilor facute de firmele active pe plan local.

Timisoara si Clujul stau cel mai bine si la indicatorul socio-cultural datorita capacitatii ONG-urilor locale de a atrage fonduri europene.

Cel mai mare decalaj intre municipiile analizate se constata intre Timisoara si Iasi la sub-indicatorul economic, iar sub-indicatorul socio-cultural este cel mai compact, cu performante asemanatoare pentru cele patru municipii.