Absenta unor informatii economice cantitative relevante si lipsa accesului la date statistice comparative despre economia reala a judetului situata in context regional si national erau doua bile negre in analiza oportunitatii unei investitii pe care o efectueaza orice investitor strain serios.

Analiza performantelor economice si a celor financiare ale intreprinderilor din judetul Timis la nivelul anului 2003, efectuata de un colectiv de cercetatori si experti ai Facultatii de Stiinte Economice din cadrul Universitatii de Vest Timisoara si ai Camerei de Comert, Industrie si Agricultura Timisoara, condus de Lorant Eros-Stark si Menuta Iovescu, se constituie intr-un ghid util pentru investitori, bancheri, consultanti si manageri si un referential pentru profesorii si studentii ce se specializeaza in stiinte economice.

Studiul intreprinderilor din Timis are ca sursa principala de date situatiile financiare anuale ale intreprinderilor depuse la organele fiscale si declaratiile vamale. Performantele economico-financiare ale companiilor timisene sunt insa situate in contextul evolutiei economiei nationale, al specializarii regionale si integrarii europene.

Lucrarea isi propune sa identifice factorii cheie de succes pentru firmele timisene ce vor sa ramana competitive in competitia globala si sa analizeze masura in care tendinta economiei corespunde cu directiile de dezvoltare din strategiile de dezvoltare economica ale municipiului Timisoara, judetului Timis si Regiunii Vest.

O prima constatare este aceea ca fata economiei judetului Timis se schimba. De la industriile traditionale (industria alimentara, industria usoara, chimie) spre constructii de masini, electronica si electrotehnica si industrii high-tech (IT si telecomunicatii).

Montesquieu spunea ca atunci cand sculptezi o statuie nu trebuie sa ramai in acelasi loc, ci sa o privesti din toate partile: de departe, de aproape, de sus, de jos, din stanga si din dreapta.

Pentru a intelege bine starea economiei, autorii lucrarii au privit mediul de afaceri din diverse perspective, stiind ca increderea investitorilor nu se vinde si nu se cumpara, ci se castiga prin onestitate si transparenta.

Analistul economic Nicolae Taran spunea la lansarea cartii: ?O asemenea lucrare poate starni reactii negative din partea Bucurestiului, care doreste sa pastreze un monopol al informatiei economice si sa ingreuneze accesul la informatie prin depunerea bilanturilor marilor contribuabili in Capitala. Autoritatile centrale vor sa mascheze disparitatile regionale si nu vad cu ochi buni apetitul investitorilor straini pentru Timis si Timisoara?.


Specializarea regionala se indreapta spre agricultura si industrie


Regiunile de dezvoltare reprezinta cadrul pentru implementarea fondurilor structurale si a fondului de coeziune.

Regiunea Vest concentreaza cel mai redus numar de judete, doar 4 judete fata de 6, cate numara majoritatea celorlalte regiuni. Specializarea regionala se concentreaza pe agricultura si industrie. Fiind regiunea cu cea mai redusa populatie si cea mai scazuta densitate a populatiei la nivel national, Zona de Vest se confrunta cu cea mai redusa valoare a sporului natural, dar are o rata de activitate si o rata de ocupare superioara fata de valoarea medie a Romaniei.

Cu o rata a somajului inferioara mediei nationale, Regiunea Vest prezinta cel mai mare grad de urbanizare, cea mai instruita populatie si cel mai dezvoltat sistem de invatamant superior, dupa Bucuresti.

In ceea ce priveste comertul exterior, regiunea ocupa locul II dupa Bucuresti, cu 18% din exporturi si 13% din importurile tarii.

Regiunea noastra este si cea mai polarizata, polul de dezvoltare pe axa Timis-Arad fiind net distantat fata de judetele Caras-Severin si Hunedoara, care inregistreaza valori scazute ale indicatorilor economici.

Din punctul de vedere al investitiilor straine, regiunea concentreaza 10,4% din numarul de societati comerciale cu capital strain si 5,8% din capitalul strain investit la nivel national.

Dupa Bucuresti-Ilfov si Regiunea de Nord-Vest, Regiunea Vest este pe al treilea loc in topul regiunilor cu indici ridicati de atractivitate regionala.


Performantele intreprinderilor din judetul Timis sunt net superioare mediei regionale si nationale


Judetul Timis ocupa locul intai pe tara ca suprafata.

Timisul concentreaza 71,5% din firmele inmatriculate in Regiunea Vest, 53,4% din intreprinderile active, 53,3% din numarul de IMM-uri, 83,9% din intreprinderile mari din regiune, 10% din exporturile Romaniei, 40,2% din populatia ocupata a regiunii si are o rata scazuta a somajului, de doar 3,68%.

Timisul realizeaza peste 50% din comertul exterior al regiunii.

46,6% din cifra de afaceri a intreprinderilor din regiune se concentreaza in Timis, care inregistreaza si o productivitate a muncii superioara cu 22,2% mediei regionale.

Pozitia geografica privilegiata ii confera Timisului un avantaj strategic in relatiile cu tarile occidentale. O treime din limitele judetului constituie frontiere de stat cu Ungaria si Serbia.

Puterea economiei judetului Timis este determinata de diversitatea domeniilor economice, calitatea fortei de munca, forta sectorului privat, dominat de IMM dinamice si nivelul ridicat al investitiilor straine.

Timisoara este cel mai dinamic pol urban de dezvoltare economica din tara, un oras deschis spre high-tech, IT si comunicatii.

Valoarea cu rolul determinant in dezvoltarea economiei o constituie resursa umana dinamica, inovatoare, specializata si cu o buna pregatire profesionala. Cererea de forta de munca in randul investitorilor se concentreaza spre tinerii muncitori calificati cu varsta de pana la 35 de ani.

Densitatea antreprenoriala este marcata de concentrarea in Timisoara a doua treimi din firmele existente in judet. Un caz aparte il reprezinta Sannicolau Mare, un micropol regional de dezvoltare economica situat doar la cativa kilometri de granita cu Ungaria-PTF Cenad, unde rata somajului este aproape de zero.

In judetul Timis, in anul 2003, 16,51% din societatile comerciale inregistrate la ORC erau cu capital mixt sau integral strain si jumatate din capitalul investit era de provenienta straina.

Cele mai mari investitii s-a facut in industrie, comert, telecomunicatii si tehnologia informatiei.

In ceea ce priveste volumul investitiilor atrase in competitie cu celelalte 40 de judete ale tarii, exclusiv municipiul Bucuresti, judetul Timis s-a clasat pe primul loc, cu o medie a investitiilor straine care depaseste de 6,2 ori media nationala.


Valoarea adaugata este generata preponderent de intreprinderile industriale mari si de companiile din sectorul IT&C


La nivelul judetului Timis, domina sectorul privat reprezentat de IMM (99,5%). Totusi, doar 1% dintre intreprinderi realizau peste o treime din cifra de afaceri a judetului.

In anul 2003, doar 52,15% din intreprinderi erau profitabile. Nivelul cifrei de afaceri la companiile profitabile era de aproximativ 4 ori mai mare decat cel inregistrat la firmele aflate pe pierdere. Aproape 90% din valoarea adaugata era realizata de firmele profitabile.

Rata rentabilitatii economice a firmelor a depasit constant rata inflatiei, cea mai mare rata de rentabilitate economica fiind inregistrata de intreprinderile mari si foarte mari. Cele mai rentabile firme au fost cele din domeniul tehnologiei informatiilor si comunicatiilor, urmate de companiile industriale.

Performantele economice si financiare ale intreprinderilor din judetul Timis s-au imbunatatit in anul 2003 fata de anul precedent, fiind superioare mediei din Regiunea Vest si mediei pe tara.

Lucrarea ?Performantele economico-financiare ale intreprinderilor din judetul Timis? se gaseste de vanzare la sediul CCIAT din Piata Victoriei nr. 3, parter, Directia de Relatii Economice Interne, Externe si Integrare Europeana. Pretul unui exemplar este de 20 RON + TVA pentru membrii CCIAT si 25 RON + TVA pentru nemembri.

[Mircea Mitrutiu]