Profesor universitar Nicolae Taran, analist economic:
Daca nu vor fi stimulate exporturile, deficitul comercial va exploda

"Cresterea de 4,5% a P.I.B. in 2003 s-a datorat preponderent sectorului tertiar, al serviciilor, in conditiile in care rata cresterii industriale s-a injumatatit fata de 2002 (de la 12% la 6%), iar agricultura a avut un an foarte prost, mai ales la productia cerealiera. O crestere bazata doar pe sectorul tertiar nu este o crestere ce genereaza stabilitate, fiind vulnerabila la modificarile de preturi de pe piata imobiliara si de capital. Aceste preturi nu pot fi controlate, depinzand mult de conjunctura.

Inflatia s-a redeclansat in ultimele doua luni din 2003, estimarile expertilor straini si ale majoritatii agentiilor de rating pentru rata anuala a inflatiei in 2004 fiind de 12%, diferite de asteptarile guvernamentale, care se pronunta pentru o rata a inflatiei de 9%. Expertii straini nu cred insa ca Romania va reusi sa coboare in 2004 sub pragul psihologic al inflatiei de 10%.

Cea mai proasta veste a anului 2003 a fost cresterea deficitului comercial si a deficitului de cont curent. Datoria externa s-a dublat in ultimii trei ani, ajungand la 18 miliarde de dolari, iar deficitul comercial risca sa atinga un record istoric de 6 miliarde de euro. Daca se va mentine o rata a deprecierii leu-cos valutar sau leu-euro mai mica decat rata inflatiei, produsele romanesti destinate exportului se vor scumpi si competitivitatea la export va scadea dramatic. Un leu tare diminueaza competitivitatea financiara a exportatorilor, inclusiv a investitorilor straini din Romania. Americanii au o cu totul alta politica. BNR a cumparat in 2003 mai multa valuta decat a vandut, o politica normala intr-o tara cu excedent comercial, si nu cu deficit.

Cresterea masei monetare prin cumpararea de valuta a fost impusa de necesitatea unei rezerve valutare care sa acopere riscul datoriei externe mari si riscurile legate de aprovizionarea cu energie. Disparitia unor capacitati de productie interna care alimentau piata de consum autohtona si importul de energie al unei economii ineficiente si energo-intensive nu permit reducerea importurilor pentru consum. Daca nu vor fi stimulate exporturile, inclusiv prin politicile monetare, deficitul comercial va exploda. O alta solutie ar fi acordarea de facilitati pentru integrarea multinationalelor cu IMM-urile romanesti furnizoare de componente si servicii alternative la importuri.
Toate cele 10 tari candidate la UE au o crestere economica apropiata de a noastra. Daca Romania va continua sa evolueze doar cu aceeasi viteza, decalajul care ne desparte de competitoarele apropiate in procesul de integrare europeana va creste.

Pe plan intern trebuie avute in vederea efectele noului Cod Fiscal, care incepe sa accepte partial ideea de a nu mai impozita profitul de pe hartie (creantele nu sunt venituri). Ramane nerezolvata problema impozitarii persoanelor fizice, veniturile globale nereflectand veniturile multor categorii de romani. Trebuie facuta comparatia dintre averile personale si veniturile declarate, iar averile ilicite din spalarea de bani, furatul si cersitul din Occident trebuie confiscate. Alte probleme sunt impozitarea veniturilor realizate de straini in Romania, finantarea (ne)transparenta a partidelor politice si protectia consumatorilor care cumpara produse in rate prin informarea lor asupra dobanzilor reale platite.

Judetul Timis a avut un an 2003 mult mai bun decat media la nivelul tarii. O rata de crestere industriala dubla fata de media pe tara (12%), o productie agricola de trei ori mai mare decat media si o contributie de 10% din exportul Romaniei. Aceste rezultate pozitive sunt consecinta investitiilor straine masive, in special germane, italiene si americane. Cu toate ca este o locomotiva a dezvoltarii prin atragerea de capital strain si prin exporturi, Timisul nu a beneficiat de facilitati guvernamentale in privinta prioritatii investitiilor vamale si de infrastructura (vama Cenad, soseaua de centura Timisoara, autostrada Nadlac?Arad?Timisoara?Deva)."