Organizatia Internationala pentru Migratie a creionat un profil al migrantului roman pe baza unui studiu realizat in 1.348 de gospodarii.

Portretul migrantilor romani vorbeste despre barbati cu educatie medie, din mediul urban, muncitori calificati cu varsta cuprinsa intre 15 si 44 de ani.

Cea mai des intalnita este migratia circulatorie de tip dus-intors pentru munca, durata medie a sederii in strainatate fiind de 23 de luni.

Dupa 1990, circa 15% din populatia adulta a Romaniei a muncit in strainatate. Chiar in momentul efectuarii studiului (martie 2005) 10% din populatia adulta a tarii se afla la munca in strainatate. Mobilitatea fortei de munca a crescut semnificativ dupa ridicarea vizelor de intrare in UE. A avut loc chiar o dublare a numarului romanilor aflati in acelasi timp la munca in alta tara, de la 5% la 10% din populatia activa.

650.000 de gospodarii au cel putin un membru al familiei plecat la munca in strainatate. La o medie de 1,3 membri de familie plecati/gospodarie, numarul romanilor aflati la munca in strainatate se ridica la 850.000 de persoane.

12% din populatia adulta a Romaniei isi exprima dorinta de a calatori in Europa pentru a munci in urmatoarele 12 luni, insa doar 4% dintre romani vor sa paraseasca definitiv tara.

In strainatate, majoritatea romanilor au acces la locuri de munca prost platite. De aceea, ei reusesc sa trimita acasa la familie doar 200 de euro lunar/gospodarie. Cu toate acestea, cumulat, romanii plecati la munca au trimis in tara doua miliarde de euro in anul 2004.

Doar jumatate dintre romani lucreaza legal, pe baza unui contract de munca. Ceilalti cunosc pe cineva la care au mai lucrat ei sau la care lucreaza prietenii si rudele lor si care ii ajuta sa lucreze ilegal. Totusi, studiile efectuate arata ca romanii au inteles importanta unui contract legal de munca, se straduiesc sa cunoasca limba tarii de destinatie, considera esential sa detina o buna calificare si sa aiba prieteni si rude in tara aleasa pentru a munci. Ei se tem cel mai mult ca vor fi prinsi fara viza de sedere si permis de munca si ca vor avea probleme cu autoritatile romane la intoarcerea in tara.

Romanii se informeaza despre oportunitatile de angajare de la prieteni si cunostinte si nu au incredere sa caute informatii la ambasade sau oficiile consulare romanesti.

Cei care au trait experienta muncii in strainatate sunt mai putin entuziasmati de perspectiva de a reveni acolo decat cei care nu au nici un fel de experienta, directa sau indirecta, prin intermediul rudelor si prietenilor. Acestia din urma isi fac cele mai multe iluzii.

Destinatiile predilecte pentru romani sunt Italia si Spania (pentru moldoveni si munteni), Germania (pentru banateni) si Ungaria (pentru ardeleni), preciza Daniel Kozak, public information officer la misiunea din Romania a International Organization for Migration.

Afectata de fenomenul imbatranirii accentuate a populatiei, Uniunea Europeana vede in migratie singura sa sursa de crestere demografica. Oficialii europeni realizeaza ca nu pot asigura o crestere economica sustenabila fara a apela la migranti si prefera sa apeleze la angajarea cetatenilor europeni din tarile nou venite decat sa accepte migranti din afara Europei.

Chiar si Europa largita, cu 25 de membri, inregistreaza un declin semnificativ al populatiei. UE 25 pierde un milion de lucratori potentiali anual, ceea ce inseamna ca in intervalul 2010-2030 va avea un deficit de 20 de milioane de lucratori de varsta activa.

Desi nu pot asigura o crestere sustenabila a nivelului de trai fara ajutorul migrantilor, populatia tarilor europene are dificultati cu integrarea migrantilor prezenti deja la munca la ora actuala si ii este tot mai greu sa accepte altii in plus. Lucratorii occidentali isi vad puse in pericol veniturile si nivelul de trai si perioadele de tranzitie solicitate pentru liberalizarea pietei muncii in fata noilor veniti sunt rezultatul acestor decizii emotionale.

Oricum, vesticii cauta lucratori tineri, calificati si capabili sa se adapteze usor de la un sector la altul in functie de oferta existenta pe piata.

Tarile vecine preiau influxul de migranti, iar nou-intratii in UE nu au scapat nici ei de acest fenomen ce le afecteaza piata muncii. In Polonia muncesc neoficial 200-500.000 de ucraineni, rusi, bielorusi, chinezi si vietnamezi in munci ilegale, prost platite, din domeniul constructiilor, agriculturii, salubritatii, in comert si alimentatie publica.

Romania se va confrunta si ea cu acest fenomen. De asemenea in Romania lipseste o politica nationala pentru migratia interna intre regiunile tarii, fiind de asteptat ca regiunile vestice, situate mai aproape de Europa sa atraga mai multi investitori si mai multi romani aflati in cautarea unui loc de munca bine platit.

Detalii puteti afla vizitand site-urile www.iom.int sau www.iom.ro