Cea mai ? olandeza zi din an


Data de 30 aprilie este data la care poporul olandez sarbatoreste Ziua Oficiala de Nastere a Majestatii Sale Regina Beatrix.

Data respectiva este, in realitate, Ziua de Nastere a Printesei (ex-Regina) Iuliana, mama Majestatii Sale Regina Beatrix.

Pentru ca data de 31 ianuarie, care este de fapt Ziua de Nastere a Majestatii Sale Regina Beatrix, este in plina iarna si pentru ca olandezilor le place sa petreaca in mijlocul naturii, s-a decis ca aceasta importanta sarbatoare a poporului olandez sa fie sarbatorita in data de 30 aprilie a fiecarui an.

***

Privind in jur, constat cu satisfactie contacte stranse si frecvente intre Romania si Olanda, intre Timisoara si Olanda. Autoritati centrale si locale, companii, organizatii nonguvernamentale, dar si simpli cetateni din cele doua tari stabilesc relatii cu parteneri din cealalta tara. Firescul acestui proces poate la prima vedere sa sfideze orice explicatie, dar tuturor celor implicati, le este din ce in ce mai clar ca pe ?olandezi si romani ii uneste ceva?.

Olanda este de mai multi ani, daca nu cel mai mare, atunci cu siguranta unul dintre cei mai mari investitori directi in Romania. In cifre seci, in perioada 1999-2004, Olanda a fost cel mai mare investitor in Romania, cu 18% din totalul investitiilor, adica peste 1,8 miliarde de dolari. Volumul schimburilor comerciale dintre cele doua tari a depasit ?pragul psihologic? de 1 miliard de euro.

In prezent, procesul de integrare europeana reuneste ceea ce, vreme indelungata a fost, cel putin din punct de vedere politic, divizat intre Est si Vest. Este si acesta unul din motivele pentru care Olanda, aflata la originea integrarii europene si euroatlantice, intampina cu bucurie primirea Romaniei ca stat-membru in Uniunea Europeana.

Desi Olanda este o tara maritima si interesul ei s-a orientat spre ?apele lumii?, relatiile dintre Olanda si Timisoara au fost bogate in trecut si din ce in ce mai stranse in prezent. In memoria si inimile timisorenilor de azi, relatiile cu Olanda sunt legate de Canalul raului Bega, care strabate Timisoara, si care a fost proiectat de inginerul olandez Maximilian Fremant, in secolul al XVIII-lea, cand tinutul apartinea inca monarhiei dualiste.

Actualmente, Timisoara, situata la intersectia unor importante cai comerciale, se profileaza tot mai pregnant ca un puternic centru economic si cultural al acestei regiuni din Europa. Aceasta crestere economica accelerata din Zona de Vest a constituit pentru Camera de Comert din Eindhoven un argument pentru a infiinta in 2002, cu sprijinul altor institutii din Brabantul de Nord, un centru de asistenta economica, deja cunoscutul ?Dutch-Romanian Business Centre? (DRBC). Contributia acestei organizatii la dezvoltarea colaborarii economice este certa.

Relatiile dintre Timisoara si Olanda au atins un punct culminant odata cu vizita la Timisoara a Majestatii Sale Regina Beatrix, in noiembrie 2001. In timpul vizitei au avut loc intrevederi cu reprezentati ai autoritatilor locale, s-a vizitat fundatia ?Pentru Voi?, care este sustinuta de organizatii particulare din Olanda. M.S. Regina Beatrix s-a intretinut la Timisoara cu studenti de la sectia de neerlandeza de la Universitatea de Vest. Urmare directa a aceste vizite, in anul urmator, a fost decisa infiintarea la Timisoara, a unui Consulat Onorific.

Tinand cont de aceasta succinta enumerare a celor mai pregnante aspecte ale colaborarii dintre Timisoara si Olanda, imi exprim convingerea in mentinerea acestei tendinte ascendente si asigur de sprijinul Consulatului pe toti cei care vor dori sa contribuie la dezvoltarea relatiilor bilaterale.

Momentul realizarii acestui supliment este unul foarte special avand in vedere semnarea in 25 aprilie a Tratatului de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana si sper ca informatiile cuprinse in aceste pagini sa constituie pentru cititori, o sursa de informatie si un stimulent pentru o mai buna cunoastere reciproca, in procesul de modelare a unui viitor european comun.

[Marius Popa, consul onorific al Tarilor de Jos]


Scurt istoric al Consulatului Onorific de la Timisoara


Deschiderea Consulatului Tarilor de Jos la Timisoara a fost anuntata cu ocazia vizitei de stat intreprinsa de Majestatea Sa Regina Beatrix in Romania intre 13-15 noiembrie 2001, de catre Secretarul de Stat in Ministerul Afacerilor Externe Dick Benschop.

Inaugurarea oficiala a Consulatului a avut loc in data de 18 februarie 2003, in prezenta Secretarului de Stat in Ministerul Afacerilor Externe, Akzo Nicolai si a ES Pieter Jan Wolthers, Ambasadorul Regatului Tarilor de Jos.

Activitatea consulatului s-a centrat in principal pe stabilirea legaturilor cu reprezentantii autoritatilor locale din zona consulara.

In acest scop, ES Pieter Jan Wolthers, insotit de domnul consul onorific Marius Popa, au efectuat o vizita in judetele Arad, Bihor, Zalau, Satu Mare si Maramures, informandu-se in legatura cu aspectele care pot sa faca obiectul colaborarii bilaterale.


Serviciile oferite de Consulatul Onorific al Olandei


Serviciile oferite de Consulatul Olandei se refera la acordarea de asistenta juridica, medicala si notariala cetatenilor olandezi aflati in vestul tarii.

Totodata, investitorii olandezi pot solicita asistenta si pot beneficia de lobby in vederea deschiderii sau extinderii unei investitii.

Numeroase programe finantate de guvernul olandez, ca de exemplu PSO (Programul de Cooperare al Europei Centrale si de Est) si NMCP (Netherlands Management Consulting Program) au fost introduse in mediul de afaceri din Romania.

Consulatul Onorific incurajeaza si promoveaza evenimentele si proiectele culturale si stiintifice.

Un exemplu il constituie cursul de limba olandeza initiat la 1 noiembrie 2003, in colaborare cu profesorul Hub Heijltjes, un vorbitor nativ de limba olandeza.

Pentru a-si atinge in mod optim obiectivele, Consulatul Regatului Tarilor de Jos colaboreaza indeaproape cu alte organizatii: Centrul de Afaceri Olandez-Roman si Clubul de afaceri olandez-roman ?MATRIX?.

In toate actiunile sale, Consulatul Olandei isi propune sa creeze pentru cetatenii olandezi care locuiesc in Romania confortul de a trai si munci in mijlocul unei comunitati ? 'aproape olandeze'.


Consulatul Onorific al Regatului Tarilor de Jos

Adresa: str. Protopop George Popovici nr. 8A
300226 Timisoara
Tel/fax: 0256-496994, 221501
E-mail: marius@consilium.ro


Centrul de Afaceri Olandezo-Roman (DRBC)
? Proiect sustinut financiar de catre trei camere de comert olandeze (Eindhoven, Tilburg si Breda) si Provincia Brabantul de Nord, initiat in anul 2002


Economia provinciei Brabantul de Nord


-- Brabantul de Vest (Breda)
procesare, rafinare, industrie chimica, industrie alimentara (bere, zahar si dulciuri, tutun)

-- Brabantul Central (Tilburg)
distributie si transport, industria de piele si pantofi

-- Brabantul de Est (Eindhoven)
industria automobilelor (autocamioanele DAF), electro-mecanica & micro-electronica, cercetare tehnologica (Philips, Universitatea Tehnica Eindhoven), ITC, industria alimentara (Heineken, Campina, Bavaria, Interbrew), industria metalelor (Alcoa), industria textila (Stork), industria agricola (Dumeco, Cehave, Nutreco, Stork), industria farmaceutica (AKZO)


Situatia inmatricularilor societatilor mixte romano-olandeze in judetul Timis la 31 decembrie 2004


- total firme mixte: 6.086
- total firme mixte romano-olandeze: 66
- total capital social subscris (pentru firmele mixte romano-olandeze): 411,6 miliarde ROL,
- din care participare straina la capital: 13,8 milioane USD (3,47%)

[sursa: CCIAT]


Domeniul de activitate al Centrului de Afaceri Olandezo-Roman


- Furnizarea de informatii la solicitari concrete din partea firmelor olandeze care cauta parteneri de afaceri romani in diverse domenii (import, export, distributie, vanzare, productie, subcontractare, transfer tehnologic, servicii)

- Organizarea de seminarii si prezentari de firma

- Oferirea de informatii economice cu caracter general, parcuri/zone industriale si facilitati, targuri si expozitii

- Punerea in legatura a firmelor olandeze cu autoritatile locale

- Asistarea companiilor olandeze in timpul vizitelor in Romania


Sugestii pentru relatii de afaceri romano-olandeze de succes


- Este de preferat sa oferiti un raport calitate/pret avantajos si nu un pret mic in detrimentul calitatii.

- Analizati si estimati corect ceea ce puteti realiza (cantitati contractate, calitate, timp de livrare etc.) ca sa puteti respecta promisiunile facute unui partener de afaceri.

- Concentrati-va asupra unei singure activitati sau asupra unor activitati inrudite (corelate), pe baza cunostintelor dobandite si experientei dovedite. Ideea ca puteti fi specialisti in mai multe activitati total diferite este considerata in Olanda o dovada de neseriozitate.

- Prezentati-va planul de afaceri cu propuneri concrete. Nu uitati ca banii sunt doar un mijloc pentru a dezvolta o afacere si nu un scop in sine.


Solicitarile firmelor olandeze adresate Centrului de Afaceri Olandezo-Roman


1. Organizarea de parteneriate de afaceri si transmiterea profilelor firmelor romane selectate ca posibili parteneri de afaceri. Urmatoarele domenii de activitate au fost mai des solicitate:

--mobilier din lemn
--produse metalice (atat feroase, cat si neferoase)
--componente electrice si electronice
--decoratiuni ceramice si din sticla
--infrastructura si reteaua de apa
--industria textila si accesorii
--agricultura
--industria alimentara
--produse din polyester
--ambalaje din carton
--promotie/publicitate
--industria constructiilor
--export/import/distributie de echipament si utilaje, centrale termice
--produse pentru curatenie

2. Solicitarea de informatii specifice despre reglementari si licente pentru constructii si spatii comerciale noi.

3. Program individual si asistenta oferita reprezentantilor olandezi in timpul vizitelor de lucru in Timisoara

4. Mentionarea persoanelor de contact in regiuni din vestul Romaniei

5. Informatii specifice mediului economic din vestul Romaniei (zone libere si parcuri industriale, legislatie de export/import etc.)

6. Informatii generale despre infiintarea unei firme in Romania

7. Programe de finantare romanesti, olandeze si europene

8. Selectarea si recrutarea de personal calificat

9. Tranzactii imobiliare

10. Informatii specifice despre societati comerciale romanesti (statut legal, localizare, anul infiintarii, administrator/administratori, situatia financiara etc.)

11. Informatii generale despre DRBC si serviciile oferite

12. Informatii generale despre dezvoltarea anumitor industrii din vestul tarii si despre mediul economic local

13. Inventarierea societatilor comerciale din diverse domenii: procesare in industria alimentara, industria electronica, constructii, respectiv companii multinationale, targuri si expozitii.


Centrul de Afaceri Olandezo-Roman
Dutch Romanian Business Centre (DRBC)

Adresa: Str.Simion Barnutiu nr. 62, et. 2
300302 Timisoara, Romania
Tel&fax: +40 256 493251
E-mail: info@drbc.ro
Web site: www.drbc.ro


Banatul ? o regiune cu potential pentru investitiile olandeze


La initiativa firmei olandeze ?Uniconnect? care urmareste crearea de legaturi intre companii si organizatii olandeze si romane, cu scopul de a le facilita initierea unei colaborari, un grup de noua firme olandeze au vizitat recent Timisoara pentru a evalua ?la cald? oportunitatile pe care le ofera aceasta regiune.

Acest grup a fost format, in principal, din companii care isi desfasoara activitatea in domeniul agriculturii, dar si firme de comert si imobiliare.

Din partea olandeza, misiunea a fost initiata de Kees van den Berg, presedintele zonal al VNO NCW (una dintre cele mai mari organizatii patronale olandeze).
In deschiderea seminarului de afaceri, domnul Kees van den Berg si-a exprimat convingerea ca Romania, si in particular, regiunea Banatului, ar putea oferi numeroase oportunitati firmelor olandeze.

Un punct de maxima stralucire a fost reprezentat de receptia oferita de Clubul de Afaceri Olandez-Roman Matrix. Clubul Matrix a fost infiintat la initiativa unui grup de manageri specializati la scoala olandeza de afaceri reprezentata de institutiile oladeze NCW si De Baak.

Educatia in spiritul economiei de piata primita de la olandezi, inca din perioadele timpurii ale tranzitiei i-au determinat pe membrii Matrix sa se constituie intr-un club care sa mentina vii aceste cunostinte. Principala misiune a Clubului Matrix este de a-si aduce contributia in crearea unei punti de comunicare intre regiunea de vest a Romaniei si Olanda si de a facilita insertia investitorilor olandezi in mediul de afaceri din Romania.

In cadrul receptiei, doamna Corina Dragomirescu, Presedinte al Clubului Matrix si domnul Marius Popa, Consulul Onorific al Regatului Tarilor de Jos la Timisoara le-au vorbit oaspetilor olandezi despre oportunitatile pe care le ofera Clubul Matrix pentru dezvolarea afacerilor in Timisoara. Din partea delegatiei olandeze a luat cuvantul domnul Hilbert Makkinga care si-a exprimat gratitudinea pentru primirea facuta de Clubul Matrix si a subliniat importanta rolului unui astfel de club de afaceri, atat in ceea ce priveste atragerea investitorilor olandezi, cat si in privinta suportului pe care Clubul Matrix il poate oferi.

Dupa seminarul organizat de Uniconnect, in colaborare cu Ambasada Regatului Tarilor de Jos si cu Camera de Comert si Industrie Timis, firmele olandeze au intalnit mai multe companii romane si au discutat posibilitati de colaborare pentru viitor. Aceasta initiativa a reprezentat un succes, dovedit nu doar prin numarul mare de companii romane prezente la eveniment (73 de firme din Arad si Timisoara), ci si prin faptul ca unele dintre firmele olandeze au gasit cu aceasta ocazie potentiali parteneri de afaceri pentru a demara investitii in Banat.

[Leo van Doesburg, director ?Uniconnect?]


Ghid de afaceri


Conform Economist Intelligence Unit, Olanda este una dintre cele mai sigure tari pentru derularea relatiilor de afaceri.

Orientarea internationala a imprimat Olandei caracteristica de tara cu economie foarte deschisa, comertul exterior constituind motorul dezvoltarii sale. Exporturile de bunuri si servicii totalizeaza aproximativ 60% din PIB.

Cel mai dezvoltat sector al economiei olandeze este cel al serviciilor (peste 2/3 din PIB), incluzand componentele bancar, asigurari si transporturi.

Calitatea si complexitatea acestora constituie factori importanti in decizia firmelor straine de a-si stabili sediul sau reprezentanta in Olanda, ca si pentru infiintarea de noi unitati de productie sau distributie. Peste 25% din investitiile realizate in economia olandeza sunt de provenienta straina, totalizand circa 7.000 de companii.

In acelasi timp, investitiile olandeze sunt prezente in majoritatea tarilor lumii, ocupand primele locuri atat in economiile dezvoltate, cat si in cele emergente.

Patru dintre bancile olandeze sunt cotate intre primele 60 de institutii bancare din lume: ABN AMRO, ING/BARINGS, RABOBANK si FORTIS. Impreuna, acestea au dezvoltat o retea de aproximativ 6.500 de filiale pe teritoriul Olandei si peste 500 in alte 50 de tari.

Sectorul industrial, desi ocupa numai 16% din forta de munca activa, este foarte puternic dezvoltat, in special in domenii de inalta tehnologie: biotehnologie, industria de chimie fina, productia alimentara, industria farmaceutica, electronica, telematica, computere, tehnologie medicala, productia de materiale noi, imprimerie. Multe dintre companiile transnationale renumite sunt fondate in Olanda: PHILIPS, UNILEVER, SHELL, DSM, AKZO NOBEL.

Agricultura, ocupand 3% din populatia activa, este recunoscuta pe plan mondial pentru expertiza si rezultatele de exceptie, atat in domeniul horticulturii, cat si in cel al zootehniei. Olanda ocupa primul loc la exportul de flori taiate in lume, locul II la exportul de branzeturi si locul III la produse agricole, in general.

Din cauza restrictiilor impuse de Uniunea Europeana la productia animaliera si din ratiuni ecologice, cotele alocate Olandei au devenit insuficiente, multi fermieri fiind nevoiti sa emigreze in tari care nu se confrunta cu aceste probleme. O potentiala tara de destinatie este Romania, pentru care expertiza si investitiile olandeze ar constitui un sprijin important in redresarea si adaptarea sectorului agro-zootehnic la cerintele Uniunii Europene.
Export: 231,854 miliarde euro, locul VIII in lume in anul 2000 (60% din PIB); locul IV la servicii; locul I la servicii de transport. Jumatate din marfurile produse in Olanda sunt destinate exportului. Principale produse exportate: masini, aparate, echipamente de transport (34%), produse chimice (16%), animale vii si produse alimentare (12%), minerale (9%).
Import: 216,057 miliarde euro, locul IX in lume (in anul 2000). Principalele produse importate: masini, aparate, echipamente de transport, produse chimice, petrol, produse alimentare, materii prime, imbracaminte (60% din importuri sunt reexportate).

[Elaborat de Ambasada Romaniei la Haga, Biroul Consilierului Economic]


Distributia in Europa incepe din Tarile de Jos


Peste 800 de companii multinationale isi aprovizioneaza clientii din Europa, Africa si Orientul Mijlociu pornind din Tarile de Jos, care adapostesc si peste jumatate din centrele de distributie europene (EDC). Prin stabilirea unui EDC, pentru o mare companie se pot reduce semnificativ costurile prin avantajele economiei de scara, prin mentinerea unui nivel scazut al stocului, crearea unor stocuri centralizate si consolidarea transportului de marfuri intern. Olanda detine un loc central in Europa: exista peste 170 de milioane de consumatori pe o raza de 500 km si o infrastructura de transport de invidiat.

Avantaje logistice ale Olandei

-amplasare centrala, cu o infrastructura extinsa si cu doua porturi principale majore (portul Rotterdam, aeroportul Schiphol)
-climat de afaceri bun
-ani de experienta si gama larga de servicii in domeniul logisticii
-costul total al unei operatiuni logistice este mai mic decat cel practicat in oricare dintre tarile vecine
-forta de munca bine instruita si motivata
-inexistenta aproape totala a grevelor in Tarile de Jos
-autoritatea vamala/organismele fiscale: consultare prealabila cu privire la impunere si la cotele de impozitare
-plata TVA-ului poate fi intarziata
-nivel ridicat al R&D si implementarea conceptelor inovatoare si sustenabile

[Sursa: Holland International Distribution Council]


Tehnologia aeroportuara olandeza se regaseste pe intreg mapamondul


Atunci cand zbori, vii automat in contact cu tehnologia utilizata in aeroporturi. Intr-un anume sens, aceasta tehnologie te impresoara: treci prin check in, ti se ia bagajul, treci prin etapa de control a pasaportului si in final toata aceasta tehnologie te urca in avion in siguranta si fara probleme. Si indiferent in ce aeroport te afli, este foarte probabil ca tehnologia utilizata sa fie olandeza.

Verificare automata prin sistemul de scanare a irisului

Atunci cand intr-un singur loc sunt adunati atat de multi oameni, asa cum este cazul aeroportului, este vital sa fie oferite informatii corecte, cu rapiditate si acuratete. Iar masurile de siguranta si de securitate nu sunt destinate numai pasagerilor, ci si angajatilor aeroportului si insotitorilor pasagerilor. Companiile olandeze au proiectat sisteme inteligente de inregistrare a pasagerilor si de procesare, de control si siguranta/securitate la intrare, de anuntare a pasagerilor, de prezentare pe panouri a orelor de sosire si de plecare etc. Se acorda actualmente in lumea intreaga un interes semnificativ verificarii automate in cazul imigrarilor prin utilizarea sistemului de scanare a irisului. Scanarea irisului se bazeaza pe biometrie si urmareste anumite caracteristici ale irisului persoanei supuse unei astfel de analize. Prin comparatie cu alte tehnici de identificare biometrica, precum recunoasterea amprentelor sau a palmei, scanarea irisului este o metoda mai rapida si mai demna de incredere. In Aeroportul Schiphol sistemul este folosit in cazul persoanelor care calatoresc cu regularitate si care sunt membri ai programului de servicii Privium.

Adrese utile:

Aeroportul Schiphol din Amsterdam este poarta catre Tarile de Jos si vitrina industriei olandeze de tehnologie aeroportuara. Cu peste 40 de milioane de pasageri in decursul anului 2003, Aeroportul Schiphol este unul din primele patru aeroporturi din Europa. Schiphol Group participa, de asemenea, la administrarea unui numar de aeroporturi regionale din Olanda si internationale, printre care Pantares, JFK International Airport si Brisbane Airport.

Grupul Netherlands Airport Technology (NAT) este o asociatie de furnizori specializati in infrastructura din aer, de la sol, si a terminalelor, in utilaje, tehnologie si servicii.

Asociatia FME-CWM reprezinta 2.900 de companii cu peste 300.000 de angajati in industria metalurgica, de productie a materialului plastic, a tehnologiei electronice si ingineriei electrice, precum si in sectoarele aferente. Unii dintre membrii acesteia isi desfasoara activitatea in industria tehnologiei pentru aeroporturi.

Dutch Aviation Group (DAG) are 15 companii membre specializate in proiectarea si ingineria tehnologica a infrastructurii aeroportului, in constructia de avioane si in economia de transport. Printre membrii sai se numara de asemenea consultanti de afaceri si specialisti in domenii precum logistica, operatiuni cu pasageri si cargo, controlul traficului aerian, instruirea pilotilor, reducerea zgomotului, mediu si securitate.

Netherlands Aerospace Group (NAG) este asociatia nationala olandeza a companiilor aerospatiale si a organizatiilor specializate in educatie si R&D si in proiectarea, fabricarea, productia, intretinerea, repararea si revizia echipamentelor civile si militare. NAG are peste 60 de membri.

Netherlands Airport Consultants (NACO) este o firma de consultanta si proiectare independenta specializata in orice aspect legat de proiectarea si construirea unui aeroport. NACO a oferit servicii pentru peste 500 de aeroporturi in peste 100 de tari din lumea intreaga si detine in prezent o pozitie de lider pe piata internationala. Serviciile de proiectare oferite de NACO acopera toate etapele de proiectare a unui aeroport, inclusiv proiectarea si construirea dependintelor unui aeroport.

Misiunea Netherlands Agency for Aerospace Programmes (NIVR) este de a promova activitatile stiintifice, industriale si de servicii in domeniile dezvoltarii avioanelor, transportului aerian si zborurilor spatiale, atat in Tarile de Jos, cat si in context international.

Aerius, International Association for Students of Aviation, a fost infiintata de Universitatea din Amsterdam, aducand impreuna studenti din Olanda si din strainatate, domeniile de interes ale acesteia fiind aviatia, zborul in spatiu si sectoarele aferente. Aerius organizeaza cu regularitate diverse activitati si evenimente pentru membrii sai.


Agricultura

Orientata spre piata internationala

Sectorul agricol se orienteaza in Olanda in mare parte spre piata de export. Produsele de export principale provenite din acest sector sunt florile, fructele si legumele, produsele lactate si carnea. Aproape 90% din produsele agricole au fost exportate in cele 14 tari 'veterane' membre ale Uniunii Europene, Germania fiind beneficiarul numarul unu.

Concentrarea activitatii

Numarul fermelor si al societatilor din domeniul horticulturii inregistreaza in Olanda o permanenta scadere. O patrime din cele mai mari ferme din Olanda reprezinta 2/3 din productia inregistrata in acest sector. Din cele 65.000 de ferme ramase, peste jumatate sunt prea mici pentru a putea subzista numai din activitati agricole.

Industria alimentara, a bauturii si a tutunului lucreaza pentru export

In industria alimentara, a bauturii si a tutunului din Olanda isi desfasoara activitatea cu preponderenta societati mari. Numarul total al societatilor comerciale se afla intr-o scadere treptata, avand in vedere faptul ca societatile fuzioneaza si formeaza grupuri. Aproximativ unul din sapte angajati din sectorul industrial lucreaza in societatile care fabrica produse alimentare, bauturi si tutun. Sectorul olandez este al saselea producator de produse alimentare, bautura si tutun din UE-15.

Industria alimentara, a bauturii si a tutunului se orienteaza in Olanda spre activitatea de export. Exporturile realizate in decursul anului 2002 au fost in suma de 17 miliarde euro, reprezentand 43% din cifra de afaceri totala pentru anul respectiv. Majoritatea exporturilor ajung pe piata Uniunii Europene (13,5 mii milioane euro in anul 2002).

Tehnologie avansata

Conducte de incalzire dupa modelul sinelor

Clima din Olanda este umeda si rece, nefiind de la natura adecvata producerii unui numar insemnat de produse horticole. Totusi, aici se cultiva o gama larga de fructe si legume in mediul protejat al serelor. Prin urmare, multe inovatii in domeniul tehnologiei horticulturii sunt orientate spre cultivarea in sere. Un exemplu este sistemul de incalzire in care conductele instalate in intreaga sera au rolul unor sine. Masinile care stropesc si culeg plantele sunt propulsate de-a lungul acestor conducte. Se elimina astfel foarte multa munca manuala. Pentru a optimiza logistica, plantele pot fi cultivate intr-un container din incinta serei, astfel incat, atunci cand urmeaza etapa procesarii suplimentare, un robot sa poata ridica containerele pline cu plante si sa le transporte mai departe.

Sisteme robotizate de taiere a frunzelor, semanare si procesare

Exista solutii automatizate pentru orice aspect legat de horticultura. Transferul frunzelor (taierea frunzelor de la o planta si replantarea lor intr-un alt vas) este efectuat de o masina. Sisteme robotizate au fost dezvoltate si pentru semanare, sortare si impachetare. Aceste sisteme pot fi operate in foarte multe moduri distincte. De exemplu, merele si rosiile sunt, de regula, sortate prin sisteme optice, insa daca sunt selectate in functie de cat de tari sunt, acest lucru se realizeaza cu ajutorul ultrasunetelor.

Exportul de know-how

Tehnologia din domeniul horticulturii are rolul de a servi doua scopuri in acelasi timp: sa usureze munca si sa mareasca nivelul calitativ. Al doilea obiectiv este partial dictat de cerintele impuse de piata de export. Produsele trebuie sa fie bune, insa trebuie sa poata, de asemenea, supravietui transportului intr-o alta tara. Multe tari nu se limiteaza la importul produselor horticole din Olanda, ci cumpara si tehnologia utilizata pentru fabricarea produselor respective. Horticultorii din aceste tari sunt dornici sa invete cum sa cultive ei insisi aceste produse, lucru care explica de ce nu mai este neobisnuit sa descoperi in Japonia sau Noua Zeelanda olandezi care cultiva flori sau cereale.

Adrese utile:

Agriculture from Holland. Contacte comerciale cu producatorii si exportatorii olandezi din sectorul agriculturii, informatii cu privire la societati.

Food from Holland. Contacte comerciale intre cumparatorii straini si producatorii si exportatorii olandezi din sectorul alimentar, informatii cu privire la societati.

Asociatia FME-CWM include societati din industria metalurgica, a materialului plastic, a ingineriei electronice si electrice si din sectoarele aferente. Un numar considerabil dintre acestea sunt furnizori directi sau intermediari de masini, sisteme si componente in sectorul agriculturii, horticulturii, al procesarii si impachetarii produselor alimentare.

GMV este o asociatie de producatori de instalatii de procesare si impachetare a produselor alimentare: produse lactate si imbuteliate, produse de consum general (de ex. carne, peste, legume, cartofi si fructe), produse de panificatie, hrana pentru animale si impachetare.

AVAG este o asociatie comerciala formata din antreprenori si instalatori in sectorul produselor de horticultura cultivate in sere.


Transportul intermodal de marfa devine o alternativa atractiva


NEA Transport Research and Training si un mare numar de parteneri europeni sunt implicati in proiectul Intermodeship, al carui scop il constituie proiectarea unui vas ro-ro maritim/rivier care sa transporte marfa pe cai fluviale interne, precum Rinul, Sena si Rh?ne, in combinatie cu legaturi maritime. NEA analizeaza posibilitatea ca un asemenea vas sa ofere, in Europa, o alternativa atractiva transportului rutier.

Transportul cu vaporul este extrem de ieftin datorita cantitatii de marfa care poate fi deplasata. Pana acum, insa, costurile de transbordare ridicate au impiedicat dezvoltarea transportului intermodal. Proiectul Intermodeship isi propune sa rezolve aceasta problema combinand porturile fluviale cu noi sisteme automatizate ro-ro menite sa minimizeze costurile de transbordare. In plus, proiectul a realizat o legatura fluida intre transportul fluvial si pre-transportul/post-transportul rutier.

Duisburg este un punct de tranbordare pentru transportul feroviar sau rutier

Proiectul Intermodeship s-a concentrat asupra coridorului Ruhr/Suedia centrala si de nord (Duisburg?Karlstadt). NEA a analizat existenta unui volum suficient in zona imediat inconjuratoare a Duisburgului si in Suedia centrala si de nord pentru a pune bazele unui serviciu de transport zilnic. La urma urmelor, Duisburg dispune de terminale trimodale si se afla situat intr-o pozitie prielnica. Orasul este bine plasat pentru a servi ca punct de transbordare pentru transportul feroviar sau rutier inspre si dinspre alte locatii europene, precum sudul Germaniei, nordul Italiei, Paris sau Spania.

Modelele dezvoltate tin cont de locul de origine si de destinatia marfii

Pe baza modelelor dezvoltate in proiectul SPIN, NEA a analizat o serie de relatii privind locurile de origine/destinatie. Cu ajutorul instrumentelor, este posibila, prin masurarea costurilor de transport in raport cu timpii de tranzit, identificarea acelor relatii pentru care transportul intermodal poate oferi avantaje fata de cel rutier si feroviar.

Vasele ro-ro pot inlocui transportul rutier pe anumite coridoare europene

Concluzia studiului a fost ca vasele ro-ro constituie, pe anumite coridoare europene, o alternativa excelenta fata de transportul rutier. In plus, vasele pot ajunge la anumite locatii din interiorul continentului pe cai fluviale. Acest tip de transport poate usura presiunea la care sunt supuse soselele Europei.

[Sursa: NEA Transport Research and Training]


Anul apei: H2OLLAND 2005


Apa este o preocupare comuna a olandezilor. Olanda are o traditie indelungata de lucru cu apa si o experienta pe care o poate impartasi cu cei interesati.

Apa este o resursa vitala pentru toti oamenii. Nu putem supravietui in absenta ei.

Oamenii asociaza Olanda cu apa. Chiar numele tarii puncteaza spre ideea de teritoriu situat 'sub nivelul marii'. In lipsa unui sistem eficient de management al apei, jumatate din tara ar fi scufundata.

Dezvoltarea sustenabila presupune un management integrat al resurselor de apa. Apa a devenit o prioritate a cooperarii internationale si Olanda este pregatita sa isi utilizeze cunostintele, tehnologia si capitalul pentru a raspunde acestor provocari internationale.

Intreprinzatorii olandezi - deschisi natural spre internationalizarea afacerilor - pot oferi solutii pentru companiile de utilitati privind obtinerea apei potabile, epurarea apei, canalizare, managementul integrat al proiectelor de prevenire a inundatiilor, drenarea cursurilor de apa, construirea de poduri si porturi.