Statisticile si cercetarile istorice arata ca dupa 20 de ani de tranzitie ce au urmat fiecarei schimbari geopolitice si administrative semnificative, Timisoara a inregistrat un boom economic, demografic si urbanistic.

Dezvoltarea a fost intotdeauna finantata si cu bani pentru investitii alocati de la centru, fie ca era vorba de capitala statului - Bucuresti, fie de o capitala a imperiului - Viena sau Bruxelles.

Finantarile europene pentru infrastructura nu vor ocoli Timisoara. Capitala Banatului dispune de un aeroport international cu un important hub, ce deserveste peste 30 de destinatii, este situata pe traseul coridorului 4 pan-european si va avea o influenta prin dezvoltarea sa pe o raza de 30 de km in jurul aglomerarii urbane propriu-zise.

Marile orase europene nu au fost dispuse intamplator la 60 de kilometri unul de altul, distanta ce putea fi parcursa intr-o zi cu caleasca. Fiecare mare oras are o zona economica de influenta de 30 km situata pana la mijlocul distantei fata de urmatoarea metropola.

Migratia interna va presupune ca localitatile din preajma Timisoarei vor atrage romani din restul tarii, dornici sa munceasca la Timisoara si sa traiasca la standardul de viata mai ridicat din vestul tarii.

Orice dezvoltare se face de-a lungul penetratiilor, iar Timisoara are trei directii strategice de dezvoltare: drumurile spre Bucuresti, spre Budapesta si spre Belgrad.


Eficientizarea circulatiei in aglomerarea urbana Timisoara


Studiul 'Eficientizarea circulatiei in aglomerarea urbana Timisoara' a fost elaborat de un colectiv de autori din cadrul Directiei de Urbanism a Primariei Municipiului Timisoara condus de arhitectul sef al orasului, domnul Radu Radoslav (rradoslav@primariatm.ro).

Studiul a fost prezentat specialistilor in cadrul expozitiei specializate in amenajari si constructii ?Pro Domo & Timco?.

Eficientizarea traficului in aglomerarea urbana Timisoara presupune:
-reducerea traficului in oras prin realizarea centurilor
-completarea inelelor si penetratiilor radiale
-realizarea unei retele eficiente de transport in comun
-realizarea de statii de schimb intre transportul urban si extraurban
-realizarea zonelor rezidentiale cu viteza de circulatie de 30 km/ora
-realizarea de parcaje colective terane, supraterane si subterane
-realizarea pistelor pentru biciclisti
-realizarea zonelor pietonale


Intre transportul urban si transportul extraurban vor trebui realizate statii de schimb


Sistemul de transport in comun (avioane, trenuri si autobuze urbane si interurbane, microbuze, taxi, maxi-taxi) va fi integrat si interconectat prin noduri de schimb care vor deveni centre de transfer de la un mijloc de transport la altul, dotate cu parcari, standuri de mancare, chioscuri de ziare, banci pentru odihna.

Autogarile vor fi amplasate in proximitatea garilor si statiilor mijloacelor de transport in comun, iar la aeroport va fi un terminal intermodal.

Nodurile de schimb propuse sunt situate in: Calea Aradului (Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului), Calea Lugojului (Gara Fabric), Calea Buziasului (la intersectia dintre str. 1 Decembrie si Calea Buziasului), Calea Sagului (sub pasaj) si la Aeroportul International Timisoara.


Viteza de circulatie in zonele rezidentiale de locuinte va fi limitata la 30 km/h


Depozitele en-gros si service-urile auto vor fi scoase din zonele rezidentiale si din interiorul inelului 2 de circulatie. De asemenea, traficul auto greu nu are voie sa intre in interiorul inelului 2 de circulatie.

La ora actuala mai exista 16 depozite en-gros in zona Cetate si peste 100 de depozite in zonele rezidentiale.

Fabricile ultracentrale - cum ar fi Modatim - vor trebui sa se mute pentru a crea spatii comerciale si de birouri.

Pe strazile interioare din cvartalele de blocuri aflate in zonele rezidentiale vor fi realizate sensuri unice pentru amplificarea folosirii lor ca parcaje si pentru eliberarea curtilor interioare ale cvartalelor care vor deveni locuri de joaca si spatii verzi.

In interiorul cvartalelor din zonele rezidentiale, conform HG 955/2004, trebuie asigurat un loc de stationare auto la fiecare apartament.

De asemenea, spatiile comerciale cu suprafete mai mari de 400 mp trebuie sa asigure un loc de parcare la 20 mp de spatiu comercial (HCL 152/2004). Mall-ul va asigura, de exemplu, 1.500 locuri de parcare.

Pentru decongestionarea strazii Brancoveanu trebuie organizate locuri de parcare in spatele bazarurilor.

In perimetrul central al Cetatii sunt propuse trei amplasamente de parcari subterane: amplasamentul magazin Bega (intre magazinul Bega si hotelul Continental), amplasamentul Iprotim (in zona fostului comisariat-centru de recrutari militare) si amplasamentul cazarma Oituz (cazarma U). Fiecare parcaj subteran va avea peste 500 de locuri de parcare si va contribui la realizarea zonei pietonale Cetate.


Pana la distante parcurse de 7,5 km, deplasarile se pot face comod cu bicicleta


Timisoara are un diametru de 7 km si, deci, o distanta de la centru la periferie de 3,5 km, care ar permite utilizarea optima a bicicletei.

La ora actuala, 90% din deplasarile in Timisoara sunt efectuate cu autoturismele proprii, fata de un optim de 30%.

Suprafata de teren ocupata, atat in deplasare, cat si in stationare, de om si de bicicleta este mult mai mica decat cea ocupata de automobil.

Marile orase europene cu peste 200.000 de locuitori favorizeaza utilizarea mijloacelor de transport in comun, a trenurilor pentru navetisti, bicicletelor si mersul pe jos fata de utilizarea autoturismelor personale atat in cazul deplasarilor la serviciu, cat si pentru deplasarile la cumparaturi.

Utilizarea redusa a bicicletei in Timisoara este determinata si de lipsa unei retele de piste pentru biciclete care sa asigure continuitatea in circulatie, sa reduca accidentele de masina si sa simplifice sistemul de traversare a strazii.

O retea de piste de bicicleta in tot orasul presupune includerea acestor piste in gandirea strazii, marcaj colorat, locuri de parcare paralele cu strada si traversarea strazii de catre biciclisti alaturi de pietoni.

Reteaua majora de piste pentru bicicleta trebuie sa lege centrul orasului de cartierele de locuinte si de marile nuclee de activitate (universitati, gari, scoli, terenuri de sport).


Mall-ul comercial si de divertisment in aer liber din centrul orasului


Principalele zone pietonale propuse sunt situate in zona centrala: Cetate, Fabric (Piata Traian) si campusul universitar.

Zonele pietonale trebuie realizate la 10 minute de mers pe jos de zonele rezidentiale sau langa statiile mijloacelor de transport in comun si trebuie sa fie adiacente spatiilor comerciale si de entertainment. In cazul strazilor comerciale, trotuarul trebuie sa aiba minimum 5 metri latime.

La parterul cladirilor de pe strazile comerciale din zonele pietonale trebuie sa se dezvolte oferte comerciale de marca, iar la subsol si demisol vor fi autorizate cafenele si Internet-cafe. Pe trotuare se vor amenaja terase.

Mall-ul in aer liber din centrul Timisoarei va cuprinde strazile Mercy, General Praporgescu, Radu Negru, Piata Sf. Gheorghe, Piata Libertatii si strada Marasesti, iar pe anumite strazi vor fi eliminate stationarile stanga-dreapta (Vasile Alecsandri, Lucian Blaga, Piata Libertatii, str. Dimitrie Cantemir).

Reabilitarea cladirilor istorice din centru depinde de redarea zonei pentru comert, turism, divertisment si birouri.


Timisoara se confrunta cu o criza a terenului din domeniul public care sa fie alocat pentru construirea de parcari


Parcarile ar trebui asigurate gratuit doar la serviciu (prin investitii ale firmelor pentru propriii angajati, furnizori si clienti), pe strada de domiciliu si la marile centre comerciale. Fiecare institutie publica trebuie sa aiba o parcare proprie fara plata.

In rest, pe strazile centrale si in parkingurile amenajate acoperite, ar trebui practicata doar parcarea cu taxa.

Traficul auto intens din Timisoara creeaza o serie de probleme. Congestionare in trafic (blocaje), poluare atmosferica cu oxid de azot si plumb, poluare sonora (zgomot), accidente rutiere, consum important de combustibil.

Timisoara se afla la intersectia dintre culoarul european Hamburg?Istanbul si dublura culoarului european Barcelona?St.Petersburg. Viitoarea autostrada intra in tara pe la Nadlac, urmand apoi traseul Arad, Timisoara, Lugoj spre Calafat. Drumul expres Belgrad?Timisoara este paralel cu autostrada Belgrad?Szeged, intersectand autostrada la nord de aglomerarea urbana Timisoara.

Incepand din 1970, marile orase europene si-au construit centuri partiale pentru a se putea dezvolta pe directia ramasa libera. In istoria dezvoltarii orasului Timisoara, fortificatiile cetatii, canalul Bega si calea ferata au jucat rolul de bariera in dezvoltarea urbana pe care il va juca in viitor noua centura.

Completarea inelelor si penetratiilor radiale implica existenta a 10 traversari intravilane (patru poduri peste Bega si sase traversari de cale ferata), eliminarea liniilor de cale ferata industriale reziduale si construirea interporturilor adiacente centurii auto si caii ferate pentru eliminarea transportului greu si a depozitarilor din oras.

In prima etapa sunt propuse urmatoarele subtraversari si supratraversari de cale ferata si poduri peste Bega: supratraversare cale ferata Fabrica de Tigari; subtraversare calea ferata strada Jiul; pod peste Bega strada Jiul?Splaiul Tudor Vladimirescu; subtraversare calea ferata Popa Sapca; pod peste Bega strada Bobalna.

Va fi extins la patru benzi de circulatie b-dul Antenei, sector Calea Lipovei?strada Demetriade; b-dul Antenei?str.Popa Sapca; strada Eroilor, sector str.Cluj?Aleea Sportivilor; strada Victor Babes?strada Eroilor.

Optimizarea infrastructurii actuale de cale ferata va permite dezvoltarea conceptului de tren metropolitan. Traseele actuale de cale ferata vor fi utilizate pentru asigurarea cu trenuri rapide urbane a legaturii dintre aeroport, gara mica, viitorul mall, Piata 700, Gara de Nord, Calea Jimboliei si Calea Sannicolaului.